Autobuz, tren şi metrou, pe acelaşi bilet

DEZBATERE Călătoriile cu mijloacele de transport în comun vor fi plătite “la comun” odată cu înfiinţarea unei instituţii-umbrelă ce va acoperi acest serviciu public în Capitală şi în judeţul Ilfov. Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) ar putea fi creată toamna aceasta şi va coordona circulaţia cu metrou, autobuze, microbuze, tramvaie, trenuri regionale, precum şi transportul naval. 

Descurajarea transportului cu autoturisme private, reducerea traficului rutier, şi tariful unic pentru călătorii sunt câteva dintre beneficiile pe care le-ar aduce Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.

După ani de negocieri şi bani grei cheltuiţi pe studii, instituţiile care răspund de transportul public au ajuns la un consens: nu este vorba despre transferarea Metrorex-ului la Primăria Capitalei şi nici invers, aşa cum se vehicula în ultimii ani, ci despre coordonarea acestora de către o autoritate nou-nouţă.

Decizia îi aparţine Guvernului, care supune dezbaterii publice ordonanţa cu privire la înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB), instituţie ce va fi în subordinea Ministerului Transporturilor.

Serviciile de maxi taxi, avizate la AMTB

Potrivit proiectului, actul normativ va fi emis pentru a rezolva problema transportului public în Bucureşti şi zona adiacentă. Primii vizaţi sunt operatorii de maxi taxi care au rutele preorăşeneşti şi care vor fi nevoiţi să aibă “relaţii clare, pe bază de contracte de servicii publice” încheiate cu AMTB.

“Poate că tot răul va fi spre bine, în sensul că, dacă noul organism va organiza licitaţii pentru traseele, noi vom câştiga înaintea RATB-ului, pentru că punem maşinile la bătaie fără a cere subvenţii. Mă tem însă că rutele nu ni le vor da nouă”, a declarat ieri, pentru „Adevarul”, Vasile Ştefanescu, preşedintele Confederaţiei Transportatorilor din România.

El a adăugat că situaţia dezastruoasă din transportul cu maxi taxi, adică aglomeraţia, condiţiile grele de călătorie şi banii luaţi fără a da bilete, nu a fost generată de operatorii privaţi. „Noi am vrut să scoatem microbuzele, dar, până acum o lună, nu ni s-a dat voie să introducem autobuze. Iar ilegalităţile cu bilete nu ne privesc pe noi, deoarece erau făcute de şoferi şi Poliţia ar fi trebuit să-i prindă”, a mai spus Ştefănescu. Înfiinţarea AMTB arată, în opinia preşedintelui Confederaţiei Transportatorilor din România, incapacitatea Primăriei Capitalei de a gestiona serviciile de transport public.  

Cum se va uniformiza tariful

După patru ani de contribuţie la întocmirea acestui proiect, Gheorghe Udrişte, director al Metrorex şi fost şef al Direcţiei de Infrastructură şi Transport din cadrul Primăriei Capitalei, precizează că aplicarea ordonanţei Guvernului este “foarte bună”. “Încă nu este stabilit sistemul de tarifare, dar este cert că va fi unul uniformizat. De exemplu, oamenii vor putea folosi acelaşi tichet de călătorie pentru un drum cu tramvaiul şi cu metroul fără a i se percepe tarife separate la fiecare acces în mijlocul de transport. Dacă va urca dimineaţa, la ora 7.00, în tramvai, va putea călători, să spunem, până la ora 20.00, şi cu metroul, autobuzul şi troleibuzul, fără a plăti mai mult decât a dat pe tichet dimineaţă”, a explicat Udrişte. 

Bilet de Bucureşti pentru vapor

În ceea ce priveşte rolul Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti în transportul naval, directorul Metrorex explică: “Este vorba despre planificarea strategică, monitorizarea şi avizarea activităţilor privind autorizarea, organizarea şi controlul funcţionării servicilor de transport public de călători pe viitorul Canal Dunăre-Bucureşti”.
Adrian Criţ, directorul general al Regiei Autonome de Transport Bucureşti, susţine că înfiinţarea acestei instituţii “demonstrează că ne aliniem capitalelor europene”.
Cei doi au precizat că AMTB nu presupune comasarea celor două instituţii, bugetul fiecăreia fiind decis în continuare de Ministerul Transporturilor, în cazul Metrorex, şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti – în cazul RATB.

Restructurări sau “economii prin preluarea atribuţiilor”

Surse din cadrul Primăriei Capitalei susţin că ordonanţa va fi adoptată peste aproximativ o lună. Odată înfiinţată, Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti va fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din venituri proprii şi fonduri externe. Potrivit proiectului, cheltuielile curente vor fi acoperite însă, în mare parte, “prin economiile realizate ca urmare a preluării unor atribuţii care se regăsesc în prezent la operatori şi administraţiile de care aceştia aparţin şi respective a numărului de posturi aferent”.

PROIECT

Linia feroviară urbană, soluţia în Capitală

Pe lângă eliminarea haosului, Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti va avea rolul de a reglementa şi de a coordona transportul public suprateran şi subteran, în corelaţie cu transportul zonal pe calea ferată şi punctele de acces auto spre şi dinspre oraş. Astfel, trenul urban ar putea, în sfârşit, să existe şi în Bucureşti, la fel ca în marile capitale europene.

Pe lângă terasament şi trasee, Bucureştiul şi împrejurimile au, din perioada interbelică şi cea comunistă, 23 de staţii CFR, Gara de Nord, Basarab şi Obor având cel mai ridicat grad de utilizare de către călători.

Mai mult, avem un inel feroviar la periferie, care este paralel cu Centura Capitalei şi care a fost construit în special pentru cele 11 zone industriale ale Bucureştiului.
Specialiştii în proiectare de la Ministerul Transporturilor declarau, pentru „Adevărul”, în 2008, că investiţia pentru dezafectarea şi punerea în funcţiune acestei reţele de transport feroviar călători ajunge până la 200 de milioane de euro.

În condiţiile funcţionalităţii unui inel feroviar al Capitalei, intermodalitatea este vitală pentru un sistem de transport rapid. Astfel, bucureştenii care ar folosi trenul urban pe ruta Drumul Taberei-Pipera ar face traseul în maximum 30 de minute, iar dotarea gărilor cu parcări ar încuraja şoferii să renunţe la maşină.