Peste 6.000.000 de euro, investite la zona "Curtea Veche"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Demersurile urmăresc realizarea unui spaţiu urban atractiv cultural şi turistic prin reabilitarea ansamblului Palatului "Curtea Veche", în suprafaţă de 3.690 mp, dar şi amenajarea Pieţei

Demersurile urmăresc realizarea unui spaţiu urban atractiv cultural şi turistic prin reabilitarea ansamblului Palatului "Curtea Veche", în suprafaţă de 3.690 mp, dar şi amenajarea Pieţei Sfântul Anton, în suprafaţă de 1.954 mp. "Realizarea obiectivelor va atrage un număr mare de vizitatori şi va promova potenţialul cultural-turistic al zonei Palatului Voievodal", a declarat, pentru Adevărul, Gabriel Constantin, muzeograf coordonator "Curtea Veche".
Valoarea totală a investiţiei în această zonă este estimată la 6.400.000 de euro, dintre care 4.200.000 de euro vor fi obţinute din finanţare internaţională, 1.600.000 de euro din fondul naţional şi aproximativ 600.000 de euro din finanţare locală, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei. Echipa care elaborează proiectul, formată din specialişti ai Primăriei Municpiului Bucureşti, ai Centrului de Planificare Urbană şi Metropolitană, dar şi din mai mulţi experţi în domeniul restaurării edificiilor istorice, va interveni asupra monumentului arheologic pentru a-i asigura stabilitatea şi pentru a înlătura factorii de risc în vederea desfăşurării optime a programului. Va fi restaurată Baia Turcească şi întregul ansamblu al muzeului, inclusiv spaţiile libere din curţile interioară şi exterioară. Amenajarea Pieţei Sfântul Anton presupune amenajarea ruinelor Bisericii Domneşti, a fântânii din piaţă, amplasarea unui punct de informare turistică, amenajarea unui spaţiu public de recreere.
Biserica Ortodoxă va sprijini lucrările
Mai mult, după reabilitare "vor fi organizate evenimente culturale, festivaluri, spectacole, teme legate de istoria locului", a mai spus Gabriel Constantin. Implementarea proiectului se va realiza cu sprijinul Muzeului Palatului "Curtea Veche" şi al Bisericii Ortodoxe Române, în speţă Biserica Domnească, care se va implica cu precădere în amenajarea Scuarului Pieţei publice Sfântul Anton şi al întregului spaţiu public al zonei. Din cancelaria reşedinţei domneşti, care îşi are începuturile la finele secolului al XIV-lea, a fost emis documentul din 20 septembrie 1459 care atesta pentru prima dată numele de Bucureşti. Domnitori ca Vlad ţepeş, Mircea Ciobanul, Matei Basarab, Gheorghe Duca, şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ipsilanti au efectuat numeroase modificări asupra reşedinţei, aflată deja pe o suprafaţă mult mai mare, înnobilând-o totodată cu coloane de piatră, marmură şi picturi. Incendiile, cutremurele, inundaţiile, molimele, războaiele din zilele de mult apuse au dus la degradarea Curţii Domneşti. Indiferenţa din zilele noastre a păstrat însă în paragină ruinele Palatului Voievodal.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite