Doi procurori condamnaţi cu executare pentru corupţie!

Magistraţii Eugen Cojocaru şi Gheorghe Dumitru au fost condamnaţi, astăzi, de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul privind fraudarea concursului pentru procurori-şefi.

În dosarul mai sus menţionat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Eugen Cojocaru la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi la doi ani de închisoare pentru instigare la permiterea accesului unor persoane la informaţii nedestinate publicităţii, instanţa dispunând ca procurorul să execute pedeapa cea mai grea, de trei ani de închisoare.


Procurorul Gheorghe Dumitru a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, fiind achitat, în baza articolului 10 litera d din Codul de procedură penală, pentru aceeaşi infracţiune comisă în 18 octombrie 2007.
În cazul lui Gheorghe Bucur, judecat în acelaşi dosar, instanţa a stabilit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare, pentru complicitate la cumpărare de influenţă, pedeapsa acestuia fiind suspendată pe un termen de încercare de cinci ani. Gheorghe Bucur a fost achitat pentru trafic de influenţă.


Gheorghe Cerbeanu a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru două fapte de complicitate de cumpărare de influenţă, fiind achitat pentru o altă asemenea faptă din 18 octombrie 2007.
Fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare pentru permiterea accesului unor persoane la informaţii nedestinate publicităţii, în cazul acesteia judecătorii stabilind un termen de încercare de cinci ani.
Procurorul Sterian Guli a fost condamnat la doi ani de închisaore cu suspendare pentru instigare la fapta de permitere a accesului unor persoane la informaţii nedestinate publicităţii, termenul de încercare în cazul acestuia fiind tot de cinci ani.
Judecătorii au decis confiscarea sunei de 15.000 de euro de la procurorul Eugen Cojocaru, menţinând astfel sechestrul asigurător pus pe această sumă de procurorii anticorupţie în 2008.

Ce averi aveau când au comis faptele

Potrivit ultimelor declaraţii de avere ce pot fi găsite pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, cei doi procurori nu păreau înstăriţi, ci mai degrabă cu datorii. De exemplu, în 2006, fostul procuror Eugen Cojocaru avea două autoturisme: un Tico şi o Dacia SuperNova. Mai deţinea o casă de locuit de peste 270 de metri pătraţi în judeţul Ilfov, dar şi un credit de 30.000 de dolari.

Vezi aici declaraţia de avere a lui Cojocaru

Gheorghe Dumitru conducea în 2006 un autoturism Audi A4, avea atunci o casă de locuit şi o casă în judeţul Argeş. Avea declarate împrumuturi la bănci în valoare de 15.000 de euro şi peste 52.000 de lei.

Vezi aici declaraţia de avere a lui Dumitru

Mecanismul fraudării examenului


 
Institutul Naţional de Magistratură organizase în 25 noiembrie 2007 un concurs pentru ocuparea unor posturi de conducere vacante, în cadrul diferitelor parchete şi instanţe din ţară. Concursul consta într-un proiect scris, referitor la modul de exercitare a atribuţiilor care decurg din funcţia de conducere, o testare psihologică de evaluare a capacităţii de luare a deciziilor, de asumare a răspunderii şi rezistenţă la stres. La acestea s-a adăugat un examen scris privind managementul resurselor umane. 
În joc se aflau 54 de funcţii de conducere în eşalonul întâi: procuror general, procurori generali-adjuncţi, prim-procurori şi adjuncţi. Au fost puse la bătaie trei funcţii de procuror general la Curţile de Apel din Piteşti, Suceava şi Cluj.
Examenul propriu-zis a avut loc în 25 noiembrie.


 
În momentul în care s-a înscris la concurs, procurorul Gheorghe Dumitru activa în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. El şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general al Parchetului.



DNA l-a acuzat pe Dumitru de săvârşirea infracţiunii de “cumpărare de influenţă”. Potrivit DNA, după depunerea candidaturii pentru scaunul de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, Dumitru l-a abordat pe Gheorghe Cerbeanu, judecător al Secţiei Penale a tribunalului Vâlcea pe care îl cunoştea bine.  Acesta la rândul lui l-a contactat pe colegul Gheorghe Bucur, un alt intermediar al afacerii, fost judecător la Curtea Supremă, fost membru CSM, notar în prezent. Bucur ar fi avut uşă deschisă la Eugen Cojocaru, care era la acea vreme procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi fusese numit ca membru supleant în comisia de organizare a examenului pentru ocuparea unor funcţii de conducere în Parchete. Iniţial, Cojocaru ar fi cerut 50.000 de euro pentru funcţia dorită de Dumitru, pentru ca până la urmă suma să coboare la 15.000 de euro.



Tranzacţia s-ar fi făcut prin notariatul lui Bucur şi ar fi fost mascată prin nişte tranzacţii fictive, motiv pentru care procurorii DNA nu au putut organiza un flagrant. 


La rândul său, procurorul Stelian Guli, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Urziceni visa să ajungă procuror-şef la Bucureşti. Speranţele sale depindeau de acelaşi Eugen Cojocaru.  Guli ar fi intrat în graţiile lui Cojocaru, ajutat fiind şi de procurorul Cristian Deliorga, membru în CSM.