Bătrânele cinematografe ale Capitalei câştigă teren în bătălia cu multiplexurile de mall. Bilete la preţ de merdenea: 2,5 lei

Uitate de bucureșteni, cinematografele vechi arată aproape la fel de bine ca multiplexurile, fiind însă mai intime și mai primitoare. Înainte de uriașele multiplexuri, au existat micile cinematografe de bulevard, care nu au nici pe departe succesul celor dintâi.

Mulți le ocolesc, crezând că sunt învechite, calitatea ecranelor este îndoielnică, iar filmele apar la mult timp după lansare. Însă publicul nu știe că ce a mai rămas din lumea cinematografelor  Bucureștiului vechi este încă vie și că în spatele ușilor demodate se află săli renovate în totalitate, condiții tehnice mai bune și design modern, toate la prețuri mai mici comparativ cu multiplexurile industrializate din mall-uri. Din anul 2008 a început programul de renovare a sălilor de cinema aflate sub administrația România Film, iar acestea au devenit spații prietenoase pentru cinefilii din București.

Cel mai ieftin film – 2,5 lei

Îmbătrânitul cinematograf Europa de pe Calea Moșilor este acum o valoare plină de melancolie a capitalei. ,,Modernizat anul trecut”, după cum a precizat Maria Bikfalvi, administrator al cinematografului și președinte al Sindicatului Liber ,,România Film”, acesta dispune de condiții tehnice îmbunătățite de vizionare, sunet dolby-stereo, sistem de încălzire modernizat și aer condiționat. Sala de 302 locuri a fost și ea renovată, făcând din Europa un cinema primitor și elegant. Cu toate aceste optimizări, prețul biletului este de doar 5 lei, iar în fiecare miercuri, prin programul Orange Film, vizionarea unui film costă cât o merdenea – 2,5 lei. ,, De obicei, merg la film în mall-uri, nu știam de aceste modernizări, pentru că nu există promovare”, a mărturisit Valentin Corneanu, actor. Acesta a mai spus că ar fi frecventat cu drag cinematografele vechi dacă ar fi știut că au fost renovate. 

,,Mai intim, mai primitor”

Micul Corso din zona Cișmigiu, cu o capacitate de 273 de locuri a fost și el înnoit în 2009, însă prețurile au rămas aceleași – între 8 și 10 lei. ,,Merg la cinema la mall cam o dată pe lună, iar la cinematografele mici mergem înainte de vreo două ori pe an”, a declarat Daniela Sima, economistă, în timp ce privea curioasă în vitrina cu programul săptămânii. ,,Pe mine mă intereseză foarte mult calitatea imaginii. Dacă aș știi că o gasesc și aici, aș prefera să merg la un cinema de bulevard, e mai intim, mai primitor”, a adăugat aceasta.

Cinema gratis la Patria

Cinema Patria, situat central, pe Bulevardul Magheru, are o capacitate de 1014 locuri și a dat startul proiectului de modernizare. ,,De atunci, am avut un record de 3000 de spectatori în două zile, la premiera filmului «2012»”, a povestit Maria Bikfalvi. La Patria, multe filme sunt difuzate în premieră națională, iar prețul unui bilet este de 10-15 lei. Mai mult decât atât, de la 1 decembrie, va începe un program special pentru bătrâni, copii sub 14 ani și persoane cu dizabilități. În fiecare luni, aceștia vor beneficia de intrare gratuită, pe tot parcursul iernii. Pentru cei mai pretențioși, sala dispune de Caffe Cinema 3D, o încăpere VIP de 50 de locuri, dotată cu bar propriu, canapele confortabile, aer condiționat și echipament 3D. Sala mare urmează să fie renovată complet anul viitor.

Cinematograful Studio din zona Piața Romană, recunoscut pentru festivalurile de film pe care le găzduiește, a fost dotat acum doi ani cu videoproiector digital, care asigură o proiecție de calitate. De asemeanea, ecranul a fost schimbat cu unul de generație nouă, s-a îmbunătățit instalația de sonorizare de tip „surround”, iar sala a fost renovată. Până pe 10 noiembrie, la Studio are loc festivalul ,,Zilele Filmului German”, unde puteți viziona producții artistice nemțeși de excepție.

De ce nu sunt căutate

O mare parte a tinerilor nu au moștenit nostalgia cinematografelor Bucureștiului vechi. Într-un oraș mult prea aglomerat de lucruri industrializate, cu un stil de viață plin de noutăți și lipsit de timp liber, ei caută confortul și larga paletă de opțiuni a multiplexurilor. ,,Eu merg la mall, pentru că acolo găsesc multe filme, la distanțe scurte de timp. Am de unde să aleg”, a afirmat George Oncea, asistent manager.
Pentru alții, este important meargă la film aproape de casă, ori cinematografele mici se găsesc în prea puține cartiere ale capitalei, multe fiind desființate închise. În schimb, câte un mare centru comercial există în aproape fiecare zonă. ,,Mall-ul este la cinci minute de casă, dar dacă am avea un cinematograf de cartier aproape de noi, am prefera să mergem acolo”, au relatat Marius și Cătălina Iancu.

Cinematografe moderne din 1999

În prezent, în Capitală există peste zece cinematografe de tip multiplex, fiecare având mai multe săli de cinema. Practic, pentru fiecare mare centru comercial, câte unul. Acestea au acaparat aproape tot publicul cinefil, încă din 1999, când s-a deschis primul mall din oraș dotat cu un multiplex la standarde internaționale. Este vorba despre București Mall, situat în zona Vitan. ,,Merg des la film la mall, calitatea tehnică este ireproșabila, asta mă interesează”, a mărturisit Cristi Ștefănel, cinefil. Zona Băneasa este cea mai prosperă din punctul de vedere al inovațiilor tehnologice – la multiplexul din Băneasa Shopping City se găsește cel mai mare ecran de cinematograf, iar în apropiere cei mai nonconformiști bucureșteni pot viziona filme din mașină, la Drive In Cinema. Prețurile practicate de multiplexuri se întind de la 18 lei pentru un film în cursul săptămânii, până la 45 de lei în weekend, la categoria VIP.

Multiplexurile de altădată

Prin centrul vechi al Capitalei se întindea, în trecut, un veritabil lanț cinematografic, cu săli aflate la distanțe foarte mici una de alta, care astăzi ar fi putut fi privit ca o variantă vintage și mult mai personalizată a multiplexurile din marile centre comerciale. Numai în zona Cișmigiu și în apropierea acesteia, au existat cândva opt mici cinema-uri, dintre care au supraviețuit numai trei – Corso, Eforie și Luceafărul (actualul Cinema Pro). Celelalte - București, Lumina, Festival, Capitol și Bulevard -  au fost închise și abandonate.  Aceeași soartă au avut-o alte zeci de cinematografe de cartier, raspândite prin toate zonele Bucureștiului. ,,Majoritatea, construite înainte de 1950, au fost revendicate de foștii propietari și lăsate să se deterioreze pe zi ce trece”, a explicat Elena Incrosnatu, director adjunct la România Film. 

Statul nu are bani

Cinematografele neretrocedate fac parte din patrimoniul public și privat al statului, conform legii 47/2011, dar nu există vreun interes îndreptat către acestea. ,,Am făcut demersuri pentru a obține finanțare de la stat pentru proiecte de modernizare, însă nu am primit niciodată niciun ban”, a afirmat Elena Incrosnatu. Motivul este simplu: autoritățile au spus că nu există bani pentru astfel de programe. ,,Toate lucrările au fost realizate din fonduri proprii, Ministerul Culturii nu s-a implicat”, a adăugat aceasta.



Lista completă a cinematografelor desființate

Zona Cișmigiu
Capitol
Bulevard
București
Lumina
Festival
Union - Universitate
Intim - Kogălniceanu
Zona Gara de Nord
Buzești
Feroviar
Dacia
Grivița, incendiat prin anii 1990, acum arată ca o veritabilă ruină, care nu poate fi demolată, deoarece face parte din patrimoniul național.
Popular - Mătăsari
Viitorul - Mihai Eminescu
Volga – a fost Studio Martin
Lira - Calea 13 Septembrie
Flamura - Șoseaua Giurgiului
Favorit –Drumul Taberii
Cultural - Berceni
Cosmos – Aleea Bucovina, a fost sediul Bisericii Universale
Aurora – zona Obor, șantier de aproape cinci ani
Vergului – Piața Muncii, actual restaurant/club pentru maneliști ,,Million Dollars”
Melodia - Stefan cel Mare, proprietarii au păstrat însemnătatea numelui - ,,Melodia”, dar au redirecționat-o către muzică house și petreceri de fițe la club Bellagio
Cinema Floreasca, Floreasca – timp de 7 ani a găzduit serile de club ale Kristal Glam Club
Drumul Sării – Zona Plevnei, actual restaurant
Doina - vis-a-vis de Banca Națională, actual restaurant
Excelsior – studio Antena 1
Pacea – Militari, s-au păstrat aspectele culturale, devenind Teatrul Masca