REPORTAJ Cum ard zece hectare de pădure de la o ţigară aprinsă
0Pompierii ilfoveni susţin că 15 hectare de pădure de salcâm tânăr şi paie de lângă Măgurele au ars duminică de la jarul de ţigări. Acesta este cel mai mare incendiu de pădure din ultimii ani din judeţ. Lucrătorii ISU au reuşit să stingă flăcările în aproximativ şase ore. Un cioban de la o stână din zonă era cât pe ce să ardă de viu.
Focul a izbucnit duminică, în jurul orei 14.30, în pădurea situată
între comunele ilfovene Dărăşti şi Dumbrava. Nimeni nu ştie cu
exactitate de la ce a pornit, dar flăcările s-au extins foarte repede
în zonă din cauza vântului, dar şi a vegetaţiei uscate de pe câmp, care
s-a aprins imediat. Din primele date care reies din ancheta pompierilor
ilfoveni, incendiul ar fi izbucnit de la o ţigară aruncată de cineva în
pădure. „Sursa de aprindere, cel mai probabil, este jarul de la o
ţigără lăsată în litiera de salcâm. Dacă vom constata că este ceva
intenţionat, vom vorbi cu reprezentanţii Poliţiei, pentru a analiza
cazul“, a explicat, pentru „Adevărul“, purtătorul de cuvânt al
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Ilfov, locotenentul
Simion Petruş.
Flăcările stinse cu apă din Argeş
Pompierii
au reuşit să oprească focul abia după şase ore de eforturi. La
intervenţie, au participat şase autospeciale cu apă şi spumă de la
unităţi din Bucureşti şi Ilfov, iar principalele probleme întâmpinate
de lucrătorii ISU au fost vântul şi faptul că n-au avut o sursă de
alimentare cu apă la îndemână. „Am avut şi două tractoare cu plug pe
care le-am folosit pentru a marca brazde în jurul zonei incendiate,
pentru ca focul să nu se extindă. De asemenea, am folosit şi o volă cu
care am construit o rampă pentru accesul autospecialelor la râul Argeş,
de unde am alimentat cu apă“, a mai spus Simion Petruş.
Un cioban prins în mijlocul focului
Incidentul
a fost la un pas de a se transforma într-unul tragic, întrucât la
câţiva metri de toiul focului, se afla o stână. Ciobanul şi animalele
sale a fost prinse chiar în mijlocul incendiului, dar, din fericire,
pompierii au stins focul la timp. „A fost o minune dumnezeiască. Era
exact ca în filmele de groază. Ascultam şi io la radio, ca de duminică
după-amiază, când am văzut un nor aşa, de am zis că este ploaie. După
aia, mi-am dat seama că e fum şi că focul se apropie de mine şi am
sunat la 112“, povestea, ieri, însufleţit, ciobanul Gheorghe Cloţan (57
de ani). El susţine că după ce a chemat pomperii, a dat drumul repede
la animale. „Am scos porcii din ţarc şi am rupt gardul la găini, să se
salveze fiecare. Şi-acum mai găsiţi găini pe câmp, pe-aici. Bine că nu
s-a pornit incendiul după joi, că atunci aduc oile de la Sibiu. Am 300.
Nici nu ştiu ce-o să mai mănânce acum sărăcuţele“, se lamenta nea
Gheorghe. Ciobanul crede că cineva a pus focul intenţionat în pădure,
dar recunoaşte că nici lumea nu este atentă şi că mai aruncă mucurile
de ţigară fără să le stingă.
STATISTICI Peste 500 de incendii de vegetaţie
Potrivit
reprezentanţilor ISU Ilfov, de la începutul anului până în prezent, au
fost sesizate 547 de incendii de vegetaţie, multe dintre ele pornite
din cauza neglijenţei oamenilor. „Perioada cea mai nefastă, din acest
punct de vedere, este vara, imediat după strângerea recoltei, când
mulţi proprietari de pământuri dau foc la paiele rămase pe câmp după ce
strâng cerealele“, susţine locotenentul Simion Petruş.
El
recunoaşte, însă, că o mare problemă este şi neatenţia şi nepăsarea
oamenilor care uită grătarele aprinse după ce petrec în natură sau cei
care aruncă mucuri aprinse de ţigară, ca în cazul de faţă.
Legea
nu este foarte dură cu cei care declanşează astfel de incendii, fiind
prevăzute doar amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei. Astfel,
Hotărârea de Guvern 537 din 2007 prevede contravenţii pentru „arderea
resturilor vegetale fără luarea măsurilor pentru împiedicarea
propagării focului la vecinătăţi“ şi pentru „amenajarea locurilor
pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care
favorizează propagarea acestuia la culturi agricole şi păduri“.
Reprezentanţii
ISU Ilfov îi sfătuiesc pe fumători să nu arunce la întâmplare ţigările
aprinse. De asemenea, autorităţile recomandă ca resturile vegetale să
fie incendiate abia după ce proprietarul a pregătit terenul pentru asta
şi şi-a luat toate măsurile că focul nu se va propaga la vecini.
Arderile trebuie supravegheate în permanenţă, iar proprietarul trebuie
să se asigure că s-a stins şi jarul în totalitate.
Este de
preferat ca zona de ardere să fie izolată faţă de culturile agricole
vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate, iar
arderea să se facă numai pe timp de zi. În plus, ar trebui să aveţi la
îndemână, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de cinci hectare, un
plug şi o cisternă cu apă.
Documente necesare pentru arderea vegetaţiei
Pentru a da foc unei suprafeţe acoperite cu vegetaţie uscată, proprietarii au nevoie de câteva documente şi aprobări:
- acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
- notificare către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;
- notificare către Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu;
-
permisul de lucru cu focul deschis emis prin grija primarului de către
şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana
desemnata în acest sens.