Bucureştenii acuză corupţia administraţiei. Vezi cum a evoluat Capitala în ultimii 12 ani!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Institutul pentru Politici Publice a lansat ieri un studiu care analizează evoluţia oraşul în ultimii 12 ani şi punctează nemulţumirile locuitorilor metropolei. Studiul „Pledoarie pentru Bucureşti” arată cum s-a dezvoltat Capitala în mandatele primarilor generali Traian Băsescu, Adrian Videanu şi Sorin Oprescu. 

Studiul „Pledoarie pentru Bucureşti” făcut public ieri de Institutul de Politici Publice (IPP) arată cum s-a dezvoltat Capitala în ultimii 12 ani în mandatele primarilor generali Traian Băsescu, Adriean Videanu şi Sorin Oprescu. 

Astfel, cercetarea arată că proiectele majore ale Capitalei au fost gândite punctual, strategia unitară la nivelul oraşului lipsind cu desăvârşire. Realizarea proiectelor mari, de anvergură, de tipul Pasajul Basarab sau Arena Naţională necesită cel puţin nouă ani, timp care depăşeşte perioada unui mandat. 

Bucureştenii pun degetul pe rană

Potrivit aceleiaşi surse, bucureştenii participanţi la studiu consideră că principalele probleme pe care le are Bucureştiul sunt corupţia de la nivelul administraţiei, faptul că se face prea multă politică şi prea puţină gospodărie. De aesemenea, lipseşte viziunea de ansamblu asupra Capitalei ca şi suportul Consiliului General pentru punerea în practică a unor proiecte majore.

Preşedintele executiv al Asociaţiei de Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă Agenda 21, Nina Cugler, confirmă ierarhia problemelor din studiu, cu menţiunea că „cetăţenii sunt mai interesaţi de problema  lor punctuală şi de rezolvarea ei”. În privinţa corupţiei, ea a adăugat că: „Există şi oameni extraordinari, care vor să facă schimbări, dar influenţa politicului face să apară, frecvent, cazuri de corupţie”.

Pe de altă parte, principalele realizări pentru oraş şi imaginea sa, după cum au fost percepute de populaţie sunt Pasajul Basarab, Centrul Vechi şi Stadionul Naţional. Aceste proiecte nu sunt incluse în strategiile din mandatele studiate.

Însă aceste strategii sunt axate pe transportul urban, infrasctructura de locuinţe, reabilitarea drumurilor, protecţia mediului şi turism, întrucât aceste lipsuri au fost identificate ca atare de bucureşteni.

De unde vin şi unde se duc banii?

Cercetarea mai arată că fondurile europene sunt folosite mult mai puţin pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare decât creditele bancare. În condiţiile în care bugetul Capitalei în 2011 a fost de 995 milioane euro, aproape jumătate din cel avut cu doi ani înainte, doar 7,7 milioane euro au provenit din fonduri europene, faţă de peste 18 milioane euro obţinute în sectorul 2. Se putea şi mai rău însă, cum este cazul sectorului 5, unde nu s-au accesat deloc fonduri europene, în aceeaşi perioadă de raportare.

Lipsa strategiei ne costă

„Bucureştiul nu are nevoie de bani, ci de o strategie din care să facă bani”, a declarat Adrian Moraru, director adjunct al IPP. „Dezvoltare fără bani nu există, iar bani să începem dezvoltarea ar fi, este nevoie să se găsească o sursă foarte clară şi explicită de creat bani”, a explicat el.

Pe de altă parte, bucureşteanul nu ştie prea bine unde se duc banii, mecanismul de finaţare este alambicat. Primăria Generală este abia pe locul 3 la venituri pe cap de locuitor, aproape la jumătate faţă de sectorul 1, şi comparabil cu sectorul 2. De aceea, interesul pentru proiectele municipalităţii este scăzut.

Condiţii pentru dezvoltare, într-o strategie pe termen lung

O strategie transparentă de comunicare este prima recomandare a studiului în urma analizei, pentru toate etapele proiectelor iniţiate, precum şi alegerea Consilierilor Generali prin vot uninominal.

Crearea unui brand al Bucureştiului, printr-un concept unic, generator de venituri este, de asemenea o necesitate rezultată din analiză.

„Viitoarea administraţie a Bucureştiului ar trebui să găsească acel „ceva” care să definească Bucureştiul”, a declarat şi Elena Iorga, director de programe la IPP. O organizare administrativă cu putere de decizie mai mare pentru Primăria Municipiului Bucureşti, un buget unic şi rol executiv pe sectoare este o altă posibilă formă de organizare identificată.

„Bucureştiul nu are nevoie de ambiţii şi de orgolii politice, are nevoie de disciplină şi continuitate”, a conchis Elena Iorga.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.060 de persoane, în perioada 2-12 aprilie 2012 şi este reprezentativ la nivelul Capitalei.

Topul proiectelor apreciate de bucureşteni:

Pasajul Basarab
Centrul Vechi
Stadionul Arena Naţională
Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei
Refacerea Grădinii Zoologice Băneasa
Refacerea Spitalului Colţea
Staţia de epurare Glina
Linia de metrou uşor 41
Refacerea Teatrului Naţional
Biblioteca Metropolitană
Net City – Oraşul fără cabluri
Parcarea subterană Universitate 

Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Bucureşti

Footer Bucuresti
București



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite