Lucrările la proiectul Pasajului Baicului au fost reîncepute. Podul trebuia să fie gata încă din 2007

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După 4 ani de pauză, şantierul din zona Baicului din sectorul 2 a fost redeschis. Noul pasaj suprateran, care va lega Doamna Ghica de bulevardul Chişinău va fi gata la 1 august 2012, după ce, iniţial, trebuia să fie finalizat în anul 2007.

Primăria Capitalei a reluat lucrările la pasajul suprateran din zona Baicului, după 4 ani în care acestea au stagnat. Podul ar urma să supratraverseze calea ferată şi să salveze în acest fel zeci de minute din timpul pe care şoferii îl stau acum la barieră. Noul termen de finalizare a lucrărilor e 1 august
2012.

Pasajul suprateran este ultimil rămas neterminat din proiectul străpungerii Doamna Ghica-Chişinău. Artera începe din capătul străzii Doamna Ghica, continuă pe maidanul de pe malul lacului Colentina şi traversează calea ferată pe un pod (cel la care au reînceput lucrările)  până în spatele pieţei
Delfinului din cartierul Pantelimon. Strada e prevăzută cu câte două benzi pe fiecare sens şi are o lungime de doi kilometri.

Devizul şi exproprierile, cauzele abandonării

Ieri, zeci de muncitori lucrau de zor pe şantierul din sectorul 2 la terminarea pasajului. Şeful lor, Alexandru Ionescu, s-a declarat optimist cu privire la finalizarea la timp a construcţiei. „Ne-am propus să terminăm ceva mai repede, ne gândeam cam undeva prin iulie. Dar, să vedem dacă reuşim“, a spus el. Ionescu s-a declarat nemulţumit că materialele de construcţii au rămas pe şantier şi s-au degradat: „Uitaţi-vă la grinzile acestea, s-au deteriorat, nu mai sunt bune de nimic“.

Iniţial, proiectul evaluat la 5,6 milioane de euro ar fi trebuit să înceapă în 2006 şi să se finalizeze un an mai târziu. El a fost ţinut însă în loc de exproprieri. Alte cauze au fost neidentificarea tuturor lucrărilor aferente construcţiei şi evaluarea incorectă a devizului.

Construcţia podului a început însă în 2007, iar în 2008 lucrările au fost sistate. În acel an, au fost ridicate doar o pantă a pasajului suprateran, două picioare şi 500 de metri de stradă.  În rest, au rămas tone de materiale care s-au degradat până în prezent şi care nu mai sunt bune de nimic. 

La acea dată, Primăria Municipiului Bucureşti a reziliat contractul cu firma portugheză Lena, care finaliazase cam 60% din lucrări, şi a bătut palma la sfârşitul anului 2011 cu SCT Bucureşti, compania care se ocupă în acest moment de construcţia pasajului suprateran. Podul va măsura 85,8 metri la finalizarea lucrărilor. 

Mai mult, după ce au încheiat colaborarea cu Primăria Capitalei, portughezii de la firma Lena au plecat cu tot cu proiectele arterei Doamna Ghica-Chişinău, chiar dacă Municipalitatea plătise pentru ele. Acestea au trebuit refăcute după ce a fost semnat contractul cu SCT Bucureşti.

Poduri de nota cinci, în Bucureşti

Pasajele Izvor, Eroilor, Timpuri Noi, Ciurel şi Mărăşeşti din Capitală sunt uitate de autorităţi, la ultima expertiză primind doar menţiunea „satisfăcător“.

Podurile sunt unele dintre cele mai importante construcţii care ajută la fluidizarea traficului din Bucureşti. „Potrivit ultimei expertize relizate în anul 2010, starea tehnică a podurilor Izvor, Eroilor şi Mărăşeşti este satisfăcătoare“, a explicat Alina Roman, director general în cadrul Administraţiei Străzilor Bucureşti (ASB). Însă, despre podurile Timpuri Noi şi Ciurel, Roman spune că trebuie reparate şi că există un proiect care va fi demarat în decursul acestui an.


Chiar dacă expertiza arată că starea tehnică în care se află, în prezent, aceste construcţii este una satisfăcătoare, specialiştii de la Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri spun că aceste poduri sunt făcute să reziste.

„Au rezistat ele la cutremurul din `77, deci sunt construite cum trebuie. Oricum, sunt făcute să reziste la un cutremur de cel mult 7-8 grade pe scara Richter“, a spus Nicolae Popa, profesor universitar la Catedra poduri şi tunele din cadrul facultăţii.

Cu toate acestea, profesorul crede că organizarea Primăriei Capitalei privind reabilitarea pasajelor este precară. „Ar trebui să existe o bază de date cu situaţia tuturor podurilor  şi să stabilească priorităţi la lucrările de reabilitare“, a explicat Nicolae Popa.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI

Footer Bucuresti
București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite