Un pod foarte aşteptat, dar incomplet: ce ar trebui făcut pentru ca Pasajul Pipera să fie util

Cu toate că a fost conceput pentru a fluidiza traficul în zonă, pasajul Pipera este folosit de puţine maşini pentru că în zonă se formează „dopuri" de circulaţie care ar trebui înlăturate prin alte lucrări de infrastructură rutieră.

Pe Pasajul Pipera, care a fost recent inaugurat şi care a fost foarte aşteptat de toată lumea ar trebui să circule zilnic aproximativ 40.000 de maşini. Cel puţin la atât estima Primăria Capitalei numărul autovehiculelor care vor folosi în fiecare zi noul pod. Cei care circulă pe pasaj însă au observat că numărul maşinilor care îl tranzitează zilnic este redus, în timp ce pe sub el circulaţia rutieră este în continuare aglomerată.

Explicaţia poate fi aceea că pasajul este ocolit de şoferi pentru a evita ambuteiajele care apar în zonă din cauza străzilor adiacente subdimensionate.

Cozi la Caramfil

Un astfel de blocaj se formează la intersecţia Şoselei Pipera cu strada Nicolae Caramfil. Problema apare din cauza faptului că strada Nicolae Caramfil, pe porţiunea cuprinsă între intersecţia cu Şoseaua Pipera şi până în faţa Ambasadei Chinei, are doar trei benzi pe ambele sensuri dintre care doar unul pe direcţia spre oraş, care e şi cea mai folosită. Astfel, maşinile care vin pe două benzi atât de pe Şoseaua Pipera, cât şi de pe cealaltă porţiune a străzii Nicolae Caramfil, sunt nevoite să se strecoare pe o singură bandă de circulaţie.

Dificultăţi apar şi din cauza faptului că înainte de Ambasada Chinei şoseaua are pe ambele sensuri câte două benzi de circulaţie. În orele de vârf, coada de maşini de pe Şoseaua Pipera ajunge până la baza pasajului, dar autovehiculele stau la rând şi în timpul zilei. Şi pe strada Nicolae Caramfil se formează cozi de zeci de maşini, pe trnsonul cu o singură bandă.

Ambuteiajele au fost anticipate şi de municipalitate. Sorin Oprescu, primarul Capitalei, a explicat însă că strada Nicolae Caramfil nu poate fi lărgită pe porţiunea care are doar trei benzi pentru că pe o parte sunt case, iar pe celalaltă, o biserică. Prin urmare, au fost luate în calcul alte trei soluţii. Una dintre acestea prevedea realizarea unui sens giratoriu în intersecţia dintre Şoseaua Pipera şi strada Nicolae Caramfil.

Această soluţie nu a mai fost aplicată deoarece în intersecţie nu era spaţiu pentru un sens giratoriu. Celelalte două propuneri vizau fie introducerea unei semaforizări în trei timpi, fie o circulaţie reversibilă. Pentru început municipalitatea anunţa că va fi aplicată semaforizarea în trei timpi, lucru care însă nu s-a întâmplat până acum.

Bariera de la Petricani, o altă problemă

Circulaţia în zonă este strangulată şi de bariera de la trecerea de cale ferată de pe Şoseaua Petricani. Cozile care se formează aici atunci când se pune bariera ajung la zeci de metri. Situaţia ar fi putut fi rezolvată în urmă cu câţiva ani printr-un proiect anunţat de Primăria Voluntari, ale cărui graniţe administrative încep peste linia de cale ferată.

Proiectul prevedea construirea unui pasaj suprateran peste şinele de tren şi primise chiar şi finanţare de la Uniunea Europeană, fiind într-un stadiu destul de avansat. Pasajul nu a primit însă aviz de la Primăria Capitalei, care l-a inclus în proiectul autostrăzii suspendate, ce prevede, de asemenea, realizarea unui pasaj în zonă.

Şi pe Şoseaua Bucureşti Nord se circulă greu, pe tronsonul cuprins între calea ferată şi intersecţia cu Şoseaua Pipera-Tunari, care are doar câte o bandă pe sens utilizabilă, cealalte fiind ocupate de maşini şi pline de gropi.

Lucrări de lărgire ar trebui realizate şi la Şoseaua Pipera-Tunari, de la capătul pasajului suprateran cu acelaşi nume şi până la intersecţia cu Şoseaua Bucureşti Nord. Primăria Voluntari a lansat în luna februarie a acestui an o licitaţie pentru lărgirea arterei de la două la patru benzi până la Şoseaua de Centură a Capitalei.

Pasajul Pipera a fost deschis circulaţiei pe 30 aprilie, după cinci amânări ale termenului pentru finalizarea lucrărilor. Lucrările la pasaj au început în octombrie 2010. Potrivit municipalităţii, prin realizarea pasajului se descongestionează traficul din două intersecţii foarte aglomerate din zonă şi anume Barbu Văcărescu-Şoseaua Pipera şi Şoseaua Pipera-Calea Floreasca.

Totodată, efectele vor fi benefice pentru toată zona aferentă arterei Pipera şi pasajului, prin creşterea fluenţei de circulaţie pe străzile Petricani, Dimitrie Pompei, Barbu Văcărescu, Aviator Şerbănescu, Calea Floreasca şi Fabrica de Glucoză.

Beneficiile acestui proiect ar urma să se amplifice odată cu finalizarea lucrărilor la viitoarea autostradă A3, care se va lega de reţeaua de străzi din Bucureşti în zona Petricani-Fabrica de Glucoză. Valoarea investiţiei este de 138 de milioane de lei.

Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Bucureşti