Ne plac muzeele doar o dată pe an. Peste 100.000 de oameni au ieşit sâmbătă seara într-un maraton cultural
0Peste 100.000 de bucureşteni au ieşit sâmbătă noaptea din case şi au făcut cozi ca pe vremea lui Ceauşescu în porţile muzeelor, cu ocazia evenimentului anual Noaptea Muzeelor din Capitală.
La ediţia de anul acesta a Nopţii Muzeelor din Bucureşti au
participat un număr record de instituţii culturale, care au stârnit şi
de data aceasta, ca şi în anii precedenţi, curiozitatea bucureştenilor
de a afla ce se ascunde în spatele uşilor fiecărui muzeu. Evenimentul se
bucură anual de succes şi datorită faptului că intrarea la oricare
dintre cele 27 de instituţii participante, este gratuită.
Cum era de aşteptat, cel mai popular s-a dovedit a fi Muzeul Naţional de
Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Încă de la orele prânzului,
bucureştenii au vrut să profite de ocazia de a vedea, pe gratis, recent
renovata instituţie din Piaţa Victoriei. Puţin speriaţi de ploaia
puternică din prima parte a zilei, mii de bucureşteni au format cozi de
sute de metri pentru a vizita galeriile impozantului muzeu. Deşi era
prevăzut ca Muzeul Antipa să-şi închidă porţile la miezul nopţii, în
jurul orei 00.30, coada din faţa instituţiei continua să se întindă până
spre Muzeul Ţăranului, unde sute de oameni, inclusive copii de 3-4 ani,
aşteptau încă să intre în instituţie. Astfel, reprezentanţii muzeului
au decis să prelungească programul de vizitare până la ultimul doritor.
Potrivit acestora, până la ora 00.30, Antipa fusese vizitat de circa
17.000 de persoane.
Pe la miezul nopţii, la Muzeul Naţional de Artă al României nu puteai
decât să admiri cele două cozi care se revărsau de la intrarea în
galerii până în Calea Victoriei. Grupuri de adolescenţi gălăgioşi stau
alături de familii cu copii mici, aşteptânu-şi rândul, cercetând cu
privirea cerul după semne de ploaie.
Mai jos, pe Calea Victoriei, la Muzeul de Istorie, coada de câteva sute
de persoane se mişcă fluent. Aici se intră şi se iese încontinuu.
Statuia lui Traian de pe treptele instituţiei concura serios cu
expoziţia cadourilor primite de familia Ceauşescu la titlul de “cel mai
râvnit trofeu în poze” al acestei seri. Printre statuete de fildeş,
tablouri cu chipul fostului dictator sau pumnale, se făcea remarcat şi
un exponat inedit care stârnea râsul mai tuturor vizitatorilor - Diploma
de cetăţean de onoare al "Lumii lui Walt Disney", acordată lui Nicolae
Ceauşescu în 21 aprilie 1973.
Ca să ajungi la MNAC, trebuie să urmezi şirurile de tineri zgomotoşi,
îmbracaţi colorat, care îşi croiesc drumul parcă dansând spre Casa
Poporului. Cum nu se poate intra cu maşina personală în curtea muzeului,
scena de pe aleea care te duce spre intrare pare a fi promenada unui
festival de vară, cu tineri relaxaţi, râzând, căutând din priviri
petrecerea. Se calmează puţin când trec printre jandarmi, isi golesc
buzunarele, trec prin filtrul de securitate, iar apoi dau cu ochii de
expoziţia inedită "Tronicart 1300", de Gheorghe Ilea, în care 56 de
capote de Dacia 1300 i-au folosit artistului ca suport pentru operele
sale. Capotele de Dacia sunt obiectele deopotrivă banale şi semantic
încărcate, ce duc invariabil cu gândul la realităţile sociale şi
politice ale României comuniste, pe care Gheorghe Ilea a intervenit cu
pictură, desen şi text.
Publicul bucureştean se bucură de opt ani de acesastă sărbătoare a
muzeelor de pe urma căreia, toată lumea are ceva de câştigat. Acest
eveniment este ocazia perfectă pentru aceste instituţii de cultură de a
se face mai vizibile, iar Bucureştiul se transformă într-un furnicar
alimentat de setea de cultură, chiar dacă ea ţine doar o seară.
Urmează Noaptea Galeriilor
După Noaptea Agenţiilor de Publicitate şi Noaptea Muzeelor, weekendul
viitor vom avea parte de Noaptea Galeriilor de Artă care ne propune un
nou traseu în harta nocturnă a evenimentelor de artă contemporană din
București. La eveniment vor participa 17 galerii şi 23 de expoziţii unde
vom avea parte de artişti prezentaţi în premieră, „performance-uri
artistice“, instalaţii audio-video, inaugurarea unor noi spaţii şi
lansarea unor proiecte care se doresc puncte de reper în promovarea
artei contemporane românești. De asemenea, bucureştenii vor putea
viziona cele mai importante locuri participante la Bucharest Biennale 5.