Mină de aur pe Kiseleff, pe mâna şacalilor imobiliari. Cum s-a transformat epicentrul lumii mondene al Capitalei

Pe Bulevarul Kiseleff, la numărul 35- 37, stă ascunsă o clădire cu o istorie impresionantă. Epicentrul lumii mondene a Micului Paris din perioada interbelică stă să se prăbuşească sub ochii autorităţilor.

Pe unul dintre cele mai frumoase bulevarde ale Capitalei, Bulevardul Kiseleff, printre reşedinţe de lux şi ambasade, găsim la numărul 35 - 37, în spatele unui gard părăginit, o casă impozantă care te intrigă de la prima vedere. Printre sediile diplomatice ferchezuite şi bine întreţinute, păzite de jandarmi şi împrejumite de garduri impenetrabile cu privirea, casa Miclescu are un aer boem dar trist, precum cel al unei bătrânici fără farduri şi podoabe.

Curtea năpădită de buruieni, plafonul acoperişului căzut, geamurile sparte şi scările pline de mobilier vechi ajuns acum material de foc pentru oamenii străzii parcă strigă la trecători după ajutor.

Puţini bucureşteni ştiu că în perioada antebelică şi mai târziu cea interbelică, acest imobil era unul dintre cele mai mondene locuri ale Micului Paris. Construită în 1900 de către marele architect Ion Mincu pentru pictorul G.D.Mirea, acesta a fost nevoit să renunţe la proiect deoarece şi-a epuizat bugetul inainte de terminarea construcţiei. Astfel, în 1904 casa a fost cumpărată şi terminată de colonelul Radu Miclescu, descendent al unei mari familii de boieri moldoveni.

În scurt timp, cele mai mari personalităţi ale perioadei interbelice îşi făcuseră un obicei din a se întâlni aici, unde se organizau baluri elegante. Tot aici se organiza săptămânal o întâlnire a aristocraţilor acelor vremuri precum membri ai familiilor Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Carp, Băleanu, Balş, Greceanu sau Odobescu.

Anii ce au urmat şi contextual politico-economic aveau să schimbe dramatic istoria acestei case. În 1948, regimul comunist a confiscat casa şi a trecut-o în patrimonial ICRAL Herăstrău, apoi, aceştia au închiriat-o Uniunii Artiştilor Plastici. Colonelul Miclescu a refuzat să părăsească imobilul şi astfel ajunge să locuiască, timp de aproximativ 40 de ani, într-o baie de la subsolul impozantei clădiri. În 1968, când generalul francez Charles de Gaulle, ajuns Preşedintele Repubicii Franceze vizitează România, cere să îşi vadă colegii de la Şcoala Superioară de Ofiţeri Saint Cyr. Unul din foştii săi colegi era chiar propietarul de drept al casei, colonelul Miclescu, şi astfel, demnitarul francez decide să locuiască aici pe durata vizitei sale în România.

După Revoluţie casa reintră în propietatea familiei Miclescu, iar în 1994 a fost vândută fostului antrenor al echipei Steaua Bucureşti, Dumitru (Ţiţi) Dumitriu şi lui Ilarian Puşcoci. De atunci, casa a fost părăsită şi lăsată la mila timpului. Ca majoritatea caselor care fac parte din Patrimoniul de Stat, ajunsă în proprietate privată, casa se află acum într-o stare deplorabilă.

Plafonul tavanului a căzut pe mai bine de jumătate din suprafaţa construită, geamurile sparte se zbat în vânt şi toate elementele decorative de lemn au ajuns material pentru foc în mâna oamenilor străzii care s-au adăpostit aici. Cum titlul de "monument istoric" nu permite propietarilor să dărâme imobilul, aceştia aşteaptă ca timpul să răpună construcţia şi astfel să pună mâna pe terenul de 3.000 de metri pătraţi în cea mai scumpă zonă a Capitalei.

Cazul a ajuns şi pe biroul Ministerului Culturii care, în 2000, a încercat să reia legătura cu propietarii casei pentru a rezolva problema, însă aceştia nu s-au arătat interesaţi de soluţiile propuse. Astfel, în 2006 oficialii ministerului au început urmărirea penală a propietarilor dar Judecătoria Sectorului 1 a decis neînceperea urmăririi penale a celor doi. Justiţia a motivat decizia precizând că "atitudinea de pasivitate la degradarea unui bun nu prevede sancţiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori salvare a unui bun, fie înlăturarea măsurilor luate în acest sens poate fi sancţionată.

Anul acesta, potrivit proiectului de buget pe 2012, Primăria Capitalei a decis alocarea a două milioane de lei pentru exproprierea în baza cauzei de utilitate publică a conacului din Bulevardul Kiseleff 35 - 37.