Revoltător: drama copiilor-sclavi din Bucureşti care ajung carne de tun în mâna traficanţilor

Intersecţiile Capitalei s-au transformat de ani buni în adevărate mine de aur pentru părinţii care cerşesc ţinându-şi copiii în braţe. Autorităţile par neputincioase în faţa acestei situaţii care a ajuns un fenomen.

Bucureşti, capitală europeană. Aproape în fiecare mare intersecţie întâlneşti femei care cerşesc ţinându-şi copii în braţe. Nu contează dacă e noapte sau zi, ger sau căldură. Micuţii sunt târâţi printre maşini chiar de către cei care, teoretic, ar trebui să-i protejeze. Miza sunt banii. Şi nu puţini.

"Soţul mă obligă"

O zi de joi cu 30 de grade în termometre în Capitală. O tânără cară, aproape fără suflare, un copil îmbrobodit ca de ger. Femeia umblă bezmetică printre maşinile care aşteaptă la stopul de pe Şoseaua Andronache din sectorul 2. Copilul plânge, iar cea care îl ţine în braţe îi şterge sudoarea cu mâna în timp ce păşeşte aprig către o maşină. Şoferul coboară rapid geamul autoturismului, îi oferă 1 leu, după care închide fereastra, la fel de repede.

Alexandra Florentina Enache are 20 de ani, doi copii şi un soţ cu care spune că se ceartă în fiecare zi. Pare o tânără lipsită de noroc, la fel ca şi pruncul pe care îl ţine în braţe. Pretindem că suntem inspectori în cadrul Direcţiei protecţiei Copilului Sector 2: "O să vă luăm copilul dacă vă mai găsim a doua oară aici, la cerşit. Cine vă trimite?". "El mă trimite, soţul. Mă obligă. A fost şi poliţia la el, dar nu a recunoscut. El nu face nimic şi mă trimite pe mine în stradă. Mai am un copil, care a rămas acasă. Cerşesc şi cu el", spune tânăra.

Femeia vorbeşte fără ocolişuri despre cât de profitabil este exerciţiul de înduioşare a şoferilor, pe care îl face zi de zi, folosindu-se de un ţânc despre care spune că e mină de aur: "Oamenii îmi dau, că le e milă. Fac cu el şi câte 60 de lei în câteva ore. Dar să ştiţi, că îi mai dau de mâncare, nu-l las aşa".

"Ne plictisiţi cu ameninţări"

Timp de mai bine de o oră cât o urmărim pe femeie cerşind, bebeluşul nu primeşte nici măcar o gură de apă. În schimb, buzunarele ei se umplu cu mărunţiş. La un moment dat, un bărbat de circa 25 de ani, de etnie romă, îi face semn femeii să iasă de pe carosabil şi să vină la el, undeva lângă benzinăria din zonă. Între ei nu există niciun dialog. Ea îşi goleşte rapid buzunarele de bani în mâinile bărbatului, după care o ia de la capăt.

foto: Marian Iliescu

Copilul, epuizat de căldură, îi adoarme în braţe, însă mama îl scutură puţin şi-l pune din nou "la muncă", în zgomot de claxoane şi înjurături din partea şoferilor care stau să dea peste ei.

În zonă se cerşeşte tihnit, fără teamă de poliţişti sau de orice altă autoritate. Dovadă stă dialogul avut cu o altă cerşetoare tânără care face "teren" la acelaşi semafor, dar la o altă oră. "Iar aţi venit să ne plictisiţi cu ameninţări? N-aveţi ce să-mi faceţi. Luaţi-mă cu duba, eu amenzile nu le plătesc oricum şi vin aici oricând vreau eu!", spune "miloaga", venită la cerşit tocmai din Târgu Mureş.

Acelaşi film, alt amplasament

Pe Calea Moşilor, la intersecţie cu Bulevardul Carol, mai precis în faţa cinematografului Europa, se joacă acelaşi film de ani de zile, cu aceeaşi protagonişti. Mai mulţi copii ai unor familii care trăiesc într-o cocioabă din zonă au devenit "cerşetori profesionişti", deşi, dacă te uiţi la ei, niciunul nu are mai mult de 7-8 ani. Umblă ca titirezii printre maşini şi cerşesc bani mai mult din priviri. Banii ajung, evident, în mâna părinţilor.

Nu ne ajuta legea

"Legislaţia nu permite să iei un copil de lângă părintele lui. Într-adevăr, nu s-a acordat prea multă importanţă acestui fenomen. Însă diagnosticul este clar. Nu cred că mai e necesară o nouă rundă de întâlniri şi dezbateri pe subiect, între autorităţi. Se pot face deja paşi înainte, dacă cei din Parlament vor dori asta, prin modificarea legii. În acest moment, toate demersurile care ar permite decăderea din drepturi a unui părinte se blochează cumva în instanţă. E grav, pentru că vorbim de reţele de traficanţi, aceşti copii care sunt folosiţi la cerşit sunt trimişi forţat", susţine Cătălina Florea, Director Executiv al Asociaţiei ''Telefonul copilului''.

Acelaşi lucru îl spun şi politiştii care se joacă de-a v-aţi ascunselea cu mamele care îşi scot copii "la produs", în intersecţii. Singurii care sunt salvaţi, însă pe o perioadă scurtă, sunt copiii lăsaţi nesupravegheaţi în aceste spaţii.

"Minorii neînsoţiţi sunt luaţi de pe stradă şi duşi la diverse centre unde sunt îngrijiţi temporar. Din păcate, aceştia se întorc în stradă, şi o iau de la capăt. Procedura presupune ca Poliţia Locală să constate şi să sesizeze Protecţia Copilului. Noi le spunem mamelor ce riscă, şi de multe ori vestea funcţionează mai bine decât amenda", susţine Razvan Popa, purtător de cuvânt al Poliţiei Locale din Bucureşti.

Cea mai cruntă situaţie pe care am cunoscut-o, în documentarea acestui reportaj, a fost cea unei fete de 26 de ani care cerşeşte la intersecţie de pe strada Barbu Văcărescu, lângă Pasajul Băneasa. Fata e de fapt o puştoaică scheletică, ostatică între zeci de maşini şi cu palma întoarsă, ca o cupă goală. Duce cu ea un băieţel de 2 ani care cântăreşte, probabil, jumătate din greutatea ei. "Fătuca aceasta la care va uitaţi cerşea cu ăsta mic, iarna trecută, când era gerul ăla afară de-ţi îngheţa inima. Eu, care-s paznic, nu scoateam picior pe uşă, şi ea îl congela pe băieţel în mijlocul străzii. E unul cu plete care vine mereu şi-i ia banii sau altul în cărucior cu rotile care se ridică şi fuge când vede poliţia", explică agentul de pază al unei bănci din apropiere. Când maşinile sunt oprite la semafor, fata le ia la rând şi se smiorcăie în faţa geamurilor, uitându-se atent la ocupanţii maşinii. În minte are un anume "profil" de client-ţintă. Ştie că doar acela cedează când o vede cu mâna întinsă şi cu copilul în braţe. Proporţia şoferilor care se lasă înduioşaţi nu e mică. Unii cotizează cu câte 1 leu, alţii cu câte 5.

Cerşetoare, vecină cu Ferrari

Îi facem semn să traverseze ca să-i dăm bani. Nici nu mai aşteaptă culoarea verde. Vine cu micuţul în braţe, zâmbind cu gura până la urechi. Pretindem, din nou, că suntem de la Protecţia Copilului şi o ameninţăm că îi luăm băieţelul. "Nu, staţi, vă rog, promit că nu mai vin. Îmi pare rău. Dar mai am trei copilaşi, unul e bolnav cu inimioara şi l-am dat la centru. Eu sunt singură, şi-apoi cum să fac rost de bani? Să ştiţi că am lucrat, adică am avut o scară de bloc unde făceam curăţenie, dar ...

"Câştigi mai bine din cerşit, nu?", o întrebăm. "Da, cel puţin 40-50 de lei pe zi, dar nu stau toată ziua. Acum barosanii au plecat din oraş şi nu fac mai mult". Despre tipul cu plete care îi ia banii Alexandra Baionescu aşa cum ni se prezintă spune că este fratele ei, "care lucrează pe un şantier". Însă bani îi dă şi concubinului ei despre care spune că ţine cei trei copii pe care îi mai au împreună, dar despre care adaugă că nu mai ştie nimic. "Probabil că-i scoate la cerşit, nu ştiu, ştiu că se mai droghează, doar am auzit, dar vă rog să mă credeţi că nu ştiu sigur, că a fost plecat şi în Italia, tot cu cerşitul. Îl cheamă Enciu Vasile, stă pe strada Cornişor. Eu am o casă lângă sediul Ferrari. Adică e abandonată şi m-am mutat cu băieţelul acolo", ne povesteşte femeia.

Deşi înşişi părinţii sunt rădăcina răului în aceste cazuri, nimenu nu încearcă să ia vreo măsură. Autorităţile spun că au soluţii, dar pentru parlamentari modificarea legii decăderii din drepturi a părinţilor nu este o prioritate.

Când poate fi decăzut un părinte din drepturi

În România, copilul are dreptul prin lege de a fi protejat împotriva oricăror forme de violenţă, abuz, rele tratamente sau neglijenţă. Astfel, orice persoană care are cunoştinţă de un act de violenţă asupra unui copil poate sesiza autorităţile abilitate prin lege (Poliţia, Serviciul de asistenţă socială din Primărie, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului) să ia măsurile corespunzatoare pentru protejarea lui.

Violenţa asupra copiilor poate fi întâlnită acasă şi în familie: violenţa fizică (pedeapsa corporală), neglijarea, violenţa sexuală, practicile tradiţionale dăunătoare (inclusiv căsătoriile timpurii sau forţate), violenţa psihologică (insulta, ignorarea, respingerea, ameninţarea, indiferenţa emoţională).

Din aceste motive, pierderea drepturilor părinteşti este o sancţiune pronunţată prin hotărâre judecătorească. Instanţa, la cererea autorităţii tutelare, va pronunţa decăderea părintelui din drepturile pe care le are. Citarea părinţilor şi a autorităţii tutelare este obligatorie. La solicitarea părintelui decăzut din drepturi, instanţa judecătorească poate reda acestuia exerciţiul drepturilor părinteşti, dacă au încetat cauzele care au dus la decădere.

Cineva a avut totuşi intenţia de a modifica legislaţia. În luna septembrie a anului trecut, deputatul Nicolae Păun, liderul minorităţiii rome a anunţat că lucrează la o lege de interzicere a cerşetoriei, una dintre prevederi stipulând decăderea din drepturi a părinţilor care îşi trimit copiii la cerşit şi pedeapsa cu închisoarea. De această intenţie s-a ales praful.

153 de cazuri de cerşetorie au fost semnalate în primele cinci luni ale anului la Telefonul Copilului

Cătălina Florea, Director Executiv al Asociaţiei ''Telefonul copilului''  "În acest cazuri, toate demersurile care ar permite decăderea din drepturi a unui părinte se blochează în instanţă. E grav, pentru că vorbim de reţele de traficanţi"

Răzvan Popa, purtător de cuvânt Poliţia Locală Bucureşti "Procedura presupune ca Poliţia Locală să constate cazurile de exploatare şi să sesizeze Protecţia Copilului. Noi le spunem mamelor ce riscă, şi de multe ori vestea funcţionează mai bine decât amenda"