Bucureştiul are staţie de epurare după trei decenii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autorităţile locale vor inaugura, astăzi, primul centru de filtrare al apei din râul Dâmboviţa, la periferia Capitalei. Proiectul a fost început de Ceauşescu la începutul anilor '80. Reprezentanţii Primăriei Capitalei, în frunte cu Sorin Oprescu, vor tăia, astăzi, panglica staţiei de epurare de la Glina, care va deservi de acum înainte Bucureştiul.

La eveniment sunt aşteptaţi preşedintele Traian Băsescu, ministrul Mediului Laszlo Borbely, dar şi foşti şefi de stat precum Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

După aproape 30 de ani de aşteptare, proiectul, început de Nicolae Ceauşescu la mijlocul anilor '80, a fost în sfârşit terminat. Şi asta după directivele impuse de către Uniunea Europeană autorităţilor române, cărora le-a fost reproşat faptul că Bucureştiul este singura capitală din UE fără staţie o staţie de epurare.

Asta în condiţiile în care toate apele reziduale ale Bucureştiului erau deversate, până acum, în Dâmboviţa, de unde ajungeau în râul Argeş, apoi în Dunăre şi într-un final în Marea Neagră. Considerată una dintre cele mai mari investiţii de mediu din sud-estul Europei, staţia de epurare de la Glina a fost terminată cu bani nerambursabili reprezentând fonduri ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) în valoare de aproape 84 de milioane de euro. Primăria Capitalei a realizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect în 2003, iar în 2006 a ales o firmă grecească, Aktor Athena, care să execute lucrarea.

Au crescut insule sub Dâmboviţa

Cele cinci bazine de dacantare „strălucesc" acum sub soare şi, potrivit angajaţilor, au fost puse deja la lucru încă din luna noiembrie a anului 2010.

„Aici se produce deja gaz metan din reziduri şi urmează să recepţionăm mai multă materie, şi, deci, să producem şi mai mult", ne-a declarat un reprezentant Apa Nova, firmă care colectează apele reziduale şi le direcţionează către staţie.
Această canalizare se întinde pe o suprafaţă de 18 kilometri, dar va fi extinsă la 45 de kilometri. Fiindcă nu a fost curăţată niciodată în cei 25 de ani de când a fost dată în funcţiune, „Dâmboviţa subterană" a dezvoltat adevărate micro-straturi geologice, s-au dezvoltat aluviuni atât de mari încât pe întreg traseul canalizării au răsărit 25 de insule. Toate aceste reziduri şi dejecţii vor fi, însă, refolosite.

„Practic, se transportă apa murdară colectată din sistemul de canalizare al Bucureştiului, provenită din 12 colectoare principale şi 11 colectoare secundare, până aici, la staţia de epurare, iar mâlul organic este transformat în gaz metan", ne-a mai explicat specialistul Apa Nova.

Canalizarea va fi modernizată

Apa Nova s-a angajat pentru întreţinerea şi modernizarea canalizării printr-un plan de investiţii în valoare de 39.270.000 euro, desfăşurat pe o durată de trei ani.

În urmă cu câţiva ani, Bucureştiul genera 18 metri de cubi de ape uzate pe secundă. În prezent, deoarece lumea a redus consumul de apă pentru facturi cât mai mici la întreţinere, cantitatea de ape uzate a ajuns la 14-15 metri cubi pe secundă. În prima etapă, staţia va prelua 55% din apele uzate ale Capitalei şi va epura zece metri cubi pe secundă.

„Se transportă apa murdară colectată din sistemul de canalizare până aici, la staţia de epurare, iar mâlul organic este transformat în gaz metan". - Epsică Chiru, director general adjunct Apa Nova

image

Ceauşescu a vrut staţie ca la Viena

La începutul anilor '80, Nicolae Ceauşescu a dorit să construiască o staţie de epurare la periferia Capitalei, dar n-a reuşit s-o finalizeze până în '89. Astfel, în urma lui au rămas, abandonate, câteva bazine uriaşe şi nişte construcţii gigantice, în stilul acelor vremuri. 

Lucrările au fost lăsate aşa, în paragină, zece ani, cu o mică puză în 1996, atunci când regia de apă a încercat să pornească treapta mecanică a staţiei, însă s-a produs un dezastru ecologic: o cantitate foarte mare de păcură s-a deversat în canalizare. De-abia în anul 2000, la presiunile Comisiei Europene, autorităţile române au admis că trebuie să „intrăm în rândul lumii", şi că staţia trebuie terminată.

Şapte ani mai târziu, primarul Capitalei de la acea vreme, Adriean Videanu, împreună cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, au inaugurat lucrările la centrul de epurare de la Glina.

Mizeria, reţinută de grătare

Ceauşescu a vrut să ia probabil exemplul Vienei, un oraş „model" când se discută problemele de mediu, şi care deţine o staţie de epurare din 1980, modernizată în perioada 2000-2005. Amplasată lângă canalul Dunării, aceasta are nevoie de cel puţin 20 de ore pentru a trata apele uzate, printr-un singur proces mecanic şi două etape de tratament biologic, înainte de a fi eliminate în Dunăre.

Specialiştii susţin că cele mai multe staţii de epurare sunt construite similar şi, de obiecei, procesele tehnologice trebuie să treacă prin mai multe etape. Astfel, în primă fază corpurile mai mari care plutesc în apă sunt reţinute de nişte grătare.

Curăţarea apei de aceste materiale se face într-un mod aproape asemănător cu gestionarea gunoiului menajer, luând drumul rampei de gunoi sau a incineratorului de nămol. Un alt process constă în filtrarea apei prin prin niste site cu un rol identic ca cel al grătarelor, dar cu ochiuri dese, reţinând corpurile solide cu diametru mai mic.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite