Sărbătoare românească la Londra şi Bruxelles. Tinerii noştri îi învaţă pe străini să mănânce sarmale şi să danseze hora

Pe tinerii care au plecat să studieze în afara graniţelor îi împinge dorul, mai ales în zilele de sărbătoare, să organizeze evenimente cu mâncare şi muzică românească.

Românii nu petrec de ziua lor doar pe bulevardul Kiseleff, unde militarii defilează, nici în Parcul Obor, unde se împart multe porţii de fasole cu ciolan. Ei se distrează şi în Grande Place din Bruxelles, la fel de bine cum o face şi sub Big Bang, în inima Londrei sau la Oslo, în Norvegia, sau în Rusia. Studenţii şi elevii români de peste hotare nu-şi uită ţara de ziua ei şi petrec cum ştiu ei mai bine.

România de la biserică şi din piaţă

„Conferinţe, evenimente de tipul porţilor deschise la anumite instituţii din campusul universitar, la evenimente sociale şi culturale, la Biserică, în parcuri sau chiar şi pe stradă. Comunitatea de români este în plină expansiune în Belgia, cu precădere în Bruxelles“, explică George Manea, masterand în securitate, pace şi conflicte la Universitatea Liberă din Bruxelles şi membru al Ligii Studenţilor Români în Străinătate (LSRS).

Cum de Sărbători Belgia le oferă luminiţe, bere, ciocolată şi cartofi prăjiţi, studenţii români de la LSRS organizează propriile evenimente. „Sărbătorim tot ce se poate în luna decembrie, iar primul eveniment de menţionat este celebrarea Zilei Românei printr-un program aparte şi îndelung pregătit pentru comunitatea de studenţi români de la Louvain la Neuve: filme de prezentare a ţării, dansuri, colinde şi datini pitoreşti, de asemenea scene de teatru pentru ilustrarea reală a modului în care noi petrecem de sărbători“, explică masterandul.

Prăjituri pe româneşte

Oslo este acasă pentru sute de tineri care studiază în capitala norvegiană. Şi azi nu se gândesc numai la cum să petreacă ei mai bine, ci îi au alături şi pe cei care vor să afle mai multe despre România din altă parte decât din presă.

Nu au nevoie însă de o ocazie specială pentru a petrece româneşte. „Evenimente româneşti nu am organizat până acum, singurul lucru semi-românesc aş putea spune că a fost ziua mea când am avut un fel de aperitiv norvegian şi prăjituri româneşti plus steagul nostru pe perete“, povesteşte studenta Florentina Dumitru.

Cum LSRS îi strânge de multe ori ca într-o familie, tinerii pot lesne să se simtă acasă, chiar şi la mii de kilometri distanţă. Tinerii se bucură şi de fiecare dată când Ambasada României organizează evenimente pentru ei. Se adună cu toţii la masă, discută şi simt „că România s-a mutat în Norvegia“.