"Bulina roşie", noua formă de naţionalizare în Bucureşti: Zeci de proprietari sunt forţaţi să plătească zeci de mii de euro pentru consolidare

Zeci de proprietari din centrul Capitalei s-au trezit cu casele ipotecate la Primărie şi cu obligaţia să plătescă zeci de mii de euro pentru consolidări „cu japca". Devizele umflate, licitaţiile fără înştiinţarea proprietarilor şi presiunile cu amenzi sunt câteva dintre metodele prin care operaţiunea „Bulina Roşie" a devenit noua naţionalizare.

Programul "Bulina Roşie" nu a adus în Bucureşti niciun beneficiu, nicio schimbare a peisajului urbanistic şi nu a elimininat pericolul prăbuşirii a sute de clădiri dărăpănate. Mai mult, suspiciunea că această etichetare ar fi un avantaj doar pentru samsarii imobiliari a planat mereu, fără a fi însă dovedită.

Pentru prima dată, mai mulţi proprietari din Capitală vor să demonstreze în instanţă un nou interes viclean al operaţiunii "Bulina Roşie", de data aceasta manevrat de municipalitate.

Apreciat de oameni drept "Naţionalizarea Secolului XXI", programul derulat de administraţia locală ar avea ca scop obţinerea imobilelor de la proprietarii care nu pot plăti consolidările.

Schimbarea oglinzii, inclusă în plata consolidării

Semilunei 8, Arcului 26, Armenească 28 şi Armenească 28 A sunt câteva dintre imobilele din buricul Bucureştiului care au intrat în vizorul Primăriei. La pachet, acestea au fost date firmei de construcţii Rotary pentru a le consolida, iar proprietarii au de plătit pentru asta în jur de 50.000 de euro de apartament.

"Când ne-a venit devizul de la firmă, am văzut neregulile şi modalităţile prin care interesul este doar financiar. Iar consolidarea s-ar face doar pe bănuieli, nu pe informaţii de la faţa locului. În primul rând, nu se poate să grupezi pentru o lucrare mai multe imobile care au grade diferite de uzură. În al doilea rând, nouă ni se cere să plătim şi pentru operaţiuni de genul schimbarea oglinzilor din cristal. Eu nu am aşa ceva, scara blocului nu are aşa ceva şi, în plus, ce legătură ara asta cu consolidarea?", ne-a declarat Cristina Cristureanu, proprietara unui apartament de 138 de metri pătraţi din Semilunei 8.

Plata pe 25 de ani sau le ia casa

Reclamanta a adăugat că Primăria a anunţat-o că va schimba centrala de bloc, în condiţiile imobilul nu are o astfel de instalaţie, fiecare locatar montându-şi centrală termică proprie, în partament.

Municipalitatea i-a impus Cristinei Cristureanu să plătească 55.000 de euro pentru lucrările ce vor fi executate de Rotary SA. Banii trebuie daţi municipalităţii în 25 de ani, iar, potrivit contractului, casa va fi ipotecată pe toată această perioadă. Cu alte cuvinte, dacă nu achită suma, Primăria îi ia casa.

Primăria: s-a respectat legea!

Situaţia este însă foarte clară pentru administraţia locală: "Clădirile situate în străzile Arcului 26 şi Semilunei 8, împreună cu Armenească 28 şi 28A, sunt expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic. Asociaţiile de proprietari din aceste clădiri au fost notificaţi începând cu anul 1998, cu privire la obligaţiile ce le revin privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente".

Potrivit răspunsului Primăriei Generale,

contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare s-a făcut cu respectarea OUG nr.34/2006 privind achizitiile publiceca urmare a documentelor depuse de către asociaţiile de proprietari sau de proprietari, prin declaraţii notariale. "Cheltuielile privind execuţia lucrărilor de consolidare finanţate de la bugetul statului se recuperează la terminarea lucrărilor, în 25 de ani , cu rată fixă fără dobândă. În această perioadă, dacă aceşti proprietari realizează venituri medii nete pe membru de familie sub salariu mediu net pe economie, sunt scutiţi de plata ratelor pe perioada respectivă, fără a se recalcula ratele", se mai arată în comunicat.

Ca urmare a documentelor care ar fi fost depuse de proprietari şi a unei convenţii civile, s-a contractat execuţia lucrărilor, "la care a fost prezent şi reprezentantul desemnat de proprietary", constructorul desemant fiind SC Rotary Construcţii SRL. 

O altă precizare se referă la faptul că plăţile nu se fac direct către constructor, ci la Primăria Municipiului Bucureşti, banii fiind folosiţi "numai pentru finanţarea în continuare a acţiunilor de reducere a riscului seismic".

Unul a semnat pentru toţi

Alexandru Pascu, avocatul proprietarei notificate de municipalitate, ne-a explicat că administraţia publică a ajuns să se joace cu drepturile clientei lui după ce a obţinut o aprobare colectivă suspectă. "Există o persoană care ar fi avut o procură prin care să reprezinte locatarii, dar nu a obţinut însă toate semnăturile celor din bloc. Din cei 10 proprietari doar trei au semnat, iar dintre aceştia doi susţin că nu-şi mai amintesc. Al treilea este un proprietar care şi-a vândut apartamentul cu un an înaintea acestei procure", a precizat avocatul Pascu. El a adăugat că va cere în instanţă rezilierea contractului în care apare semnătura acestui bărbat.

Proprietara Cristina Cristureanu susţine că blocul nu are asociaţie şi că, personal, nu a semnat nimic: "Să fiu bine înţeleasă: doresc să facem consolidarea blocului, dar să fie cu nişte costuri justificate şi aduse la zi".

Cu toate acestea, Alexandru Pascu deţine şi dovada că imobilul din Semilunei 8 a fost consolidat deja în 1978, imediat după cutremurul din 1977.

Mobilizare în cartier

Teama de a fi lăsaţi fără case în baza unor evaluări, expertize şi devize asemănătoare celei din Semilunei s-a răspândit şi la vecini. Cristina Cuş, preşedinta Asociaţiei de proprietari Arcului 26, a declarat că va cere Primăriei Capitalei să accepte realizarea unei noi expertize pentru a dovedi că imobilul pe care-l reprezintă are bulină roşie pe nedrept. "Studiul seismologic a fost făcut în 1993 şi arată că blocul nostru ar prezenta risc de clasa I, dar în 2004 nu era pe lista imobilelor cu bulină roşie, pentru că atunci s-au cumpărat două apartamente cu credit ipotecar. Ca specialist vă spun că nicio bancă nu ar acorda o astfel de finanţare, dacă beneficiarul ar garanta cu o proprietate ce stă să cadă", a explicat Cristina Cuş, care este şi economist.

Preşedinta de bloc a adăugat că în anul 2010, înainte de a achiziţiona un apartament în clădirea numărul 26 de pe strada Arcului, a făcut o expertiză tehnică ce a arătat că blocul "este mai rezistent chiar şi decât multe clădiri noi din Bucureşti". Mai mult, vecinii susţin că, după cutremurul din 1977, Primăria a turnat stâlpi de rezistenţă, deşi imobilul nu fusese afectat de seismul de peste şapte grade Richter. "Municipalitatea susţine că riscul de a se prăbuşi blocul nostru vine din faptul că este construit cu cărămidă şi că nu ar avea stâlpi turnaţi. Putem dovedi existenţa stâlpilor printr-o contraexpertiză", a conchis Cristina Cuş.

În replică, Primăria a explicat că pentru imobilul situat pe strada Arcului nr. 26 există în curs de elaborare un proiect de consolidare, în baza unei convenţii civile semnată de către asociaţia de proprietari. Proiectantul desemnat este SC Procema Engineering SRL.