S-au pus cu barosul pe Hala Matache

Mai multe organizaţii non-guvernamentale şi asociaţii profesionale semnalează printr-o scrisoare deschisă adresată primarului Capitalei faptul că Hala Matache Măcelarul continuă să fie supusă unor operaţii constante de distrugere.

Potrivit semnatarilor scrisorii, sâmbătă, pe 3 martie, a continuat distrugerea cu barosul a stâlpilor de fontă ce urmează structura portantă. “Din imaginile anexate se observă că distrugerea nu este făcută pentru furt de material, ci vizează prăbușirea integrală a structurii de rezistență”, se spune în text.

“În data de 2 august 2011, Primăria a emis un comunicat prin care anunță că Hala Matache rămâne pe actualul amplasament. Acest lucru s‐a făcut în urma verificărilor pe teren cu participarea reprezentanților Primăriei, ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și ai societății civile, ca urmare a negocierilor începute în iulie 2011 pe tema Diametralei Nord‐Sud. După șapte luni de la comunicatul potrivit căruia Hala Matache rămâne pe actualul amplasament și se iau măsuri de urgență pentru conservarea ei, Primăria, în calitate de proprietar al monumentului istoric, nu a luat nici o măsură de protejare eficace. Societatea civilă a cerut constant, din septembrie 2011, emiterea autorizației pentru intervenții de urgență și punerea în conservare a Halei Matache”, se mai spune în scrisoare. 

Semnatarii scrisorii mai arată că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național ‐ Direcţia de Cultură Bucureşti a emis avizul nr. 64/M/20.02.2012 prin care permite Primăriei Generale să efectueze intervenția de urgență pentru stabilizarea din punct de vedere structural a Halei Matache. Totodată, ministrul Kelemen Hunor, pe 19 februarie 2012, a solicitat public Primăriei Generale să protejeze clădirea de actele de vandalism, precum și recuperarea obiectelor furate din Hală. În data 21 februarie 2012, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaiei, a solicitat Primăriei protecția monumentului istoric. În data de 21 februarie, Patronatul Societăților în Construcții, ca răspuns la ințiativa Ordinului Arhitecţilor din Româniam, și‐a arătat intenția de a sprijini lucrările de protejare a Halei în sistem de voluntariat, pentru a scurta demersurile în ceea ce privește intervenția de urgență.

“Toate aceste demersuri nu au reuşit să determine institutia pe care o conduceți să ia măsurile necesare de sprijinire a structurii clădirii, de blocare a accesului persoanelor ce vandalizează monumentul istoric şi de asigurare a pazei constante. În aceste condiţii, societatea civilă anticipează că prăbuşirea Halei, aflată în prezent în stare de precolaps provocat, va fi înregistrată ca o fatalitate, iar amplasamentul va fi eliberat fără a mai fi necesare formalităţi de declasare. Indiferența pe care o adoptă din păcate Primăria Generală a Municipiului Bucureşti nu o absolvă de responsabilităţile pe care le are şi generează un climat de neîncredere care depăşeşte cu mult limitele cartierului Matache”, se mai spune în text. 

Hala se poate prăbuşi în orice moment

Semnatarii scrisorii cere realizarea rezemărilor necesare pentru prevenirea prăbușirii structurii de rezistență până în data de 9 martie deoarece Hala se poate prăbuși în orice moment. “În absența acestei intervenții, o eventuală distrugere a Halei rămâne în responsabilitatea exclusivă a Primăriei Generale”, se spune în text.

De asemenea, se mai solicit împrejmuirea de urgență a Halei Matache şi instalarea unei gherete de pază. Totodată, organizaţiile cer ca Primăria Capitalei să răspundă public în ce mod Secția 3 de Poliție și Poliția locală a Municipiului București, care sunt obligate să asigure paza Halei, și‐au îndeplinit misiunea. În plus, se solicită ca Primăria Capitalei să desemneze public o persoană competentă care să răspundă direct de intervenția de urgență și protejarea Halei. Totodată, Primăriei Capitalei I se solicită, ca instituție publică și proprietar al Halei Matache – monument istoric, să demareze o campanie publică pentru informarea populației din zonă privind importanța istorică și identitară a clădirii, care “a avut pe întreaga durată de existență o funcțiune publică și economică vitală pentru cetățenii din zona Buzești – Gara de Nord”.

“Faptul că, într‐un an de zile, o clădire, monument istoric, aflată în stare funcţională, a fost adusă în pragul colapsului, ridică mai semne de întrebare cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le‐a luat prin semnarea Convenţiei de la Granada privind protejarea patrimoniului arhitectural din Europa”, mai adaugă semnatarii scrisorii.

Scrisoarea este semnată de Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Arhitecților din România, Asociația Salvați Bucureștiul, Fundația Pro Patrimonio, Asociația ProDoMo, Grupul pentru Dezvoltare Locală, Asociația Arhiterra, Viitor Plus – Asociația pentru Dezvoltare Durabilă, Active Watch – Agenția pentru Monitorizarea Presei, Asociația RPER – Rencontres du Patrimoine Europe‐Roumanie, Fundația Media Art & Social Experiment M.A.S.E., Asociația pentru Dezvoltare Urbană „ADU”, Asociația „Frontul negustoresc Obor”, Asociația Komunitas, Grupul Miliția Spirituală, Centrul de Resurse pentru Participare Publică CeRe, Fundația Eco‐Civica, Asociația „Bate șaua să priceapă iapa”, Asociația București, Asociația Expertforum (EFOR), Asociația Ecopolis şi Asociația pentru Tranziție Urbană (ATU).