FOTOGALERIE Secretele unei iubiri de jumătate de secol

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Când divorţurile cu petreceri aferente sunt mai mult decât o obişnuinţă, există cupluri bucureştene care şi-au fost alături mai bine de 50 de ani. Femeile de modă veche nu au văzut niciodată în despărţire o soluţie, aşa că „au fost înţelegătoare" şi de dragul copiilor şi-au văzut de viaţa de familie.

În urmă cu 50 de ani, John F. Kennedy a fost ales preşedintele SUA, tot atunci a fost începută construcţia zidului Berlinului şi Africa de Sud şi-a câştigat independenţa. Ultima cursă Orient Expres între Bucureşti şi Paris tot în 1961 a avut loc. 50 de ani au trecut şi de când Yuri Gagarin a ieşit în spaţiu, făcând prima călătorie în jurul orbitei Pământului. Cărţile de istorie nu pot să cuprindă tot ce s-a întâmplat acum jumătate de veac. În familia Bogăţeanu din cartierul Militari unul singur i-a umplut de emoţie: când ea, Victoria, într-o rochie albă, împrumutată, mergea mână în mână cu el, Vasile, spre biserică. O nuntă modestă, în satul Band din Mureş. Părinţii şi-au sacrificat vitele din bătătură ca să facă nuntă bogată pentru feciorul care şi-a luat fată bucureşteancă.

Şicanele unei căsnicii fericite

Acum, când divorţul este o decizie care se ia într-o clipită, o jumătate de veac de convieţuire pare demnă de Cartea Recordurilor. Şi totuşi, dacă i-ai pune pe cei doi soţi trecuţi de 70 de ani să-ţi spună care e secretul, nu pot să nu ajungă la micile şicane care i-a urmărit toată viaţa. „Femeia trebuie să înţeleagă. Eu aveam un principiu: «îl las pe el? O să iau unul mai rău care o să mă bată la şapte coaste, n-o să-mi aducă banii... Lasă-l că se potoleşte». Şi a fost şi un om care n-a lipsit de-acasă noaptea", povesteşte doamna Victoria, privind cu nostalgie spre tabloul din tinereţe, în care plete negre îi încadrau faţa trandafirie. „Cu o lună înainte de nuntă l-am făcut. Uitaţi ce superb e tabloul", completează femeia.

Bucureştenii sunt căsătoriţi de 50 de ani

Click pe imagini pentru fotogalerie!

Pe lângă frumuseţe, „floare trecătoare", domnul Vasile, acum cu o sănătate şubredă, care nu-i mai permite să-şi ducă soţia nici măcar la o piesă de teatru, a fost fermecat de altceva. „Caracterul blând, bun...", spune bărbatul ce a lucrat mai toată viaţa la Spitalul „Cantacuzino", ca şef serviciu tehnic. „Nu cu gura mare, nu făceam scandaluri şi dacă venea mai târziu noaptea...", completează doamna o altă calitate ce le-a făcut căsnicia mai bună. „Am venit odată...", recunoaşte spăşit soţul, de parcă s-ar fi întâmplat chiar cu o seară înainte. „Vă daţi seama că nu închideam ochii, când auzeam cheia, atâta îi spuneam: Ce faci, domnu', la ora asta se vine?", mai spune doamna ce o macină.

Uniţi de greutăţi

Vasile Bogăţeanu este mai îngăduitor cu viaţa avută împreună. Au două fete mari şi doi nepoţi de care sunt mai mult decât mândri. De altfel, după atâţia ani de căsnicie, să te mai înţepi din când în când e ca o plăcere vinovată. Şi doamna Victoria, fostă manichiuristă, pare să-şi ia acum revanşa: „Ce, credeţi că a fost un sfânt toată viaţa? Doamne Fereşte! Dar m-am mai făcut că nu pricep, cum a făcut şi soţia lui Borcea săraca, a îndurat opt ani, dar uite că..." „Am fost şi băiat bun!", se apără soţul. „Absolut că a avut şi lucruri bune. Nu m-a bătut...", găseşte repede o calitate soţia. Peste toate, singurul regret este că bătrâneţea nu-i mai lasă să iasă şi ei în oraş. E dureros pentru un cuplu care s-a cunoscut, de altfel, la dans. „Ce ne plăcea să ne distrăm!"

La doi paşi, în Drumul Taberei, familia Ioana şi Vasile Ionescu au serbat 51 de ani de când au mers la altar. O viaţă de om, presărată cu multe bucurii, dar curmată de un necaz din care par să nu-şi mai revină: în urmă cu nouă ani le-a murit singurul lor fiu.  De atunci, suferă de parcă în fiecare zi l-ar duce pe ultimul drum. În apartamentul lor micuţ, înţesat cu pozele copilului lor, miroase a vinete coapte. Aşa cum în urmă cu jumătate de veac i-a unit o iubire mistuitoare, acum suferinţa îi face să nu-şi mai poată închipui viaţa unul fără altul. Se ştiu de când erau puşti, se jucau împreună. Taţii lor au plecat împreună la război, iar doamna Ioana a lucrat împreună cu soacra sa la fabrica 1 Mai Biscuiţi.

Dacă ar fi să caracterizezi cumva familia Ionescu, statornicia ar fi cuvântul potrivit, învăţată în familie de la mame şi bunici care nu şi-au lăsat niciodată bărbaţii. „Socrul meu a făcut o glumă cu tăticul meu, a zis hai să ne facem cuscri. Era de Anul Nou şi i-a dat o sticlă şi i-a zis lui tata: sticla e a ta şi fata e a mea. A fost o glumă, dar a ieşit foarte frumoasă şi am făcut nuntă", îşi aminteşte femeia. Premiul de 500 de lei de la Primărie pentru cei 50 de ani împreună au venit ca o mană cerească pentru doi pensionari care înghit câte opt pastile pe zi. „N-am câştigat niciodată nimic", spune femeia. Poate doar o prietenie cât o viaţă de om.

Adevărata definiţie a „căsătoriilor fericite"

Femeile par să spună astăzi cu mai multă uşurinţă „adio" unei căsnicii. În prezent, statisticienii numără cam un divorţ la două căsătorii, iar specialiştii au o explicaţie. „Ideea că obedienţa menţine relaţia este legată de un mod de gândire în care dependenţa economică de bărbat, dar şi faptul că nu poţi trăi fără bărbat construiau definiţia dată căsătoriei. Astăzi se divorţează «cu inima uşoară», când economic eşti apărat de această dependenţă. Desigur, aspectul economic este necesar, dar nu suficient pentru a ieşi dintr-o relaţie. Ca să iei de la capăt viaţa intrând în altă relaţie cere şi asumarea unor riscuri", explică psihologul Aurora Liiceanu.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite