VIDEO/FOTOGALERIE Schimbarea la faţă a Cimitirului Bellu după reţeta europeană de turism printre morminte

Autorităţile vor să aducă cel mai cunoscut loc de veci din România la nivelul celor din Paris, Viena sau Praga, care atrag milioane de turişti anual. Drumul de la un simplu cimitir istoric la un obiectiv turistic internaţional este lung şi anevoios.

Nimeni nu înţelege acest lucru mai bine decât conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) din Bucureşti, care şi-a propus să ducă Cimitirul Bellu la nivelul mult mai celebrelor Père-Lachaise din Paris sau Zentralfreidhof din Viena.

Planul este unul curajos, având în vedere situaţia actuală în care se află monumentul istoric, însă este obligatoriu, mai ales că, de anul trecut, Bellu se află pe Ruta Europeană a Cimitirelor Semnificative din Europa. „Eu am încă alei de pământ în cimitir, în timp ce la Viena asfaltul din Zentralfreidhof e la nivel de autostradă. Dincolo este obligatoriu să-ţi întreţii mormântul. La noi, 90% din morminte sunt neamenajate", a spus Bogdan Tănase, director ACCU.

La Bellu încă trebuie căutat în arhive pentru a stabili câte persoane sunt înmormântate cu exactitate aici. Munca este titanică pentru că pe cele 19 hectare de teren sunt mai bine de 50.000 de morminte, în fiecare dintre ele fiind înhumate mai multe persoane. Reprezentanţii ACCU au, astfel, mult de lucru până să aducă cimitirul de pe Calea Şerban Vodă la nivelul unui cimitir-muzeu european.

Străinii vin la Iulia Haşdeu

„În timp ce în alte cimitire din Europa s-a lucrat, până acum, şi zece ani la sistemul de informatizare, la Bellu încă nu există un sistem de iluminare sau unul de canalizare bine pus la punct. În Bellu mai există lumină la capele de prin 1914", a explicat directorul Administraţiei Cimitirelor.

Până anul acesta, pe la Bellu treceau anual aproximativ 2.000 de turişti, majoritatea din ţară. Interesul puţinilor străini era trezit de monumente funerare precum cel al Iuliei Hasdeu, celebru la nivel internaţional, sau ca mormântul Monseniorului Vladimir Ghica. „Este foarte cunoscut pentru că a făcut mult bine în lumea întreagă. Vin oameni de peste tot şi se roagă la el. Chiar şi la Iulia, unii mai lasă acatiste", a spus Paul Filip, cel care a scris patru volume despre acest loc.

Nici scriitorii sau artiştii români nu sunt trecuţi cu vederea de străini. Vizita la Bellu este incompletă pentru cei care vin să vadă mormintele pentru că aceştia nu află şi povestea din spatele lor. Monumentele arhitecturale şi istorice din cimitir, unele cu renume internaţional, sunt identificate pe o hartă a terenului plasată la intrare şi pe pliantele în limba română, dar nu există plăcuţe care să identifice numele şi valoarea monumentelor.

Click pe imagini pentru fotogalerie cu monumentele funerare din Bellu!

„Trebuie actualizată informaţia şi afişată în dreptul fiecărui monument. Dincolo s-au făcut plăcuţe cu toţi decedaţii din cimitir. Vreau şi eu să pun, mai întâi, în ordine informaţia", a mai spus Tănase. Printre cele mai cunoscute şi atractive monumente de aici sunt cele care poartă semnătura arhitectului Ion Mincu şi cea a lui Federik şi Karl Stork, ca Mausoleul familiei Gheorghieff sau Capela Alexandru Costescu, dar şi sculpturile lui Rafaello Romanelli, ca Doamna cu umbrela sau monumentul soţilor Poienaru.

În Cimitirul Bellu se află 20% din monumentele istorice ale Bucureştiului. Turiştii pot afla poveştile lor de la ghizi voluntari care colaborează cu ACCU, dacă îşi anunţă intenţia înainte de vizită.

Click pe imagini pentru fotofalerie cu monumentele funerare din Bellu!

Finanţare pentru un cimitir european

Un prim pas pentru a ridica acest cimitir la rang de obiectiv turistic internaţional este acela ca informaţia despre monumentele şi personalităţile îngropate aici să fie disponibilă în variantă electronică şi online. „Nu concep un cimitir fără tur electronic, informatizare, audioghiduri, cod de bare la fiecare monument, chiar şi wireless sau un sistem pe telefon care să-i ajute pe vizitatori să identifice pe o hartă monumentul şi traseul către el. M-am obligat să fac şi eu asta, acum că suntem pe ruta europeană", a spus Tănase. 

Urmărind modelul implementat în celelalte cimitire celebre din lume, reprezentanţii ACCU vor ca Bellu să fie implicat în mai multe proiecte multiculturale. „Am ţinut foarte mult să fim şi noi implicaţi în Noaptea Muzeelor. A fost foarte bine că am făcut asta. Într-o singură noapte au venit aproape 15.000 de persoane", a mai spus Bogdan Tănase.

Totuşi, pentru a duce la capăt un astfel de proiect de informatizare, este nevoie de bani, care nu există în conturile administraţiei. „Într-o primă fază o să aplic pentru fonduri europene. În februarie o să mergem la Bruxelles şi o să încercăm să obţinem fonduri", a explicat directorul.

O a doua variantă pentru a obţine finanţarea necesară pentru modernizare şi promovare este inspirată şi ea din modelul european. „Cimitirul are nevoie de un manager. O variantă bună de administrare ar fi să ne transformăm în companie. Putem vorbi ori de un acţionariat 100% al primăriei, ori de un parteneriat public - privat. Prin actuala formă de organizare, nu putem să generăm venituri din activitate. Acesta e avantajul companiei", a mai spus Tănase.

Până la obţinerea banilor necesari, ACCU caută soluţii care să ajute la îndeplinirea primilor paşi spre un cimitir-muzeu. „Noi acum încercăm tot felul de parteneriate, dar sunt la stadiul de discuţii, spre exemplu cu Facultatea de Arhitectură. Am iniţiat discuţii cu cei de la Mincu. Studenţii să-şi aleagă un monument şi să facă releveul lui", a explicat directorul.

Scandaluri celebre la Bellu

Deşi încearcă să ajungă la nivelul celor mai cunoscute locuri de veci din lume, Cimitirul Bellu a fost, în ultimii ani, scena unor scandaluri care au şocat opinia publică. În capela ridicată de Ion Mincu pentru Iacob Lahovary, fost ministru de Război şi al Afacerilor Străine la sfârşitul anilor 1800, Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, şi-a îngropat rudele.

Senatorul Cătălin Voicu şi-a construit un cavou la Bellu, fără avizele necesare, peste mormântul familiei unui general erou în Războiul de Independenţă. Din cauza noii construcţii un monument de patrimoniu s-a deteriorat. Un alt scandal a izbucnit când mai mulţi angajaţi ai cimitirului vindeau locuri de veci pe sub mână  şi cu zeci de mii de euro.

Lecţia vieneză de turism funerar

Cimitirul Zentralfreidhof din capitala Austriei este unul dintre cele mai mari cimitire din lume, cu peste 3,3 milioane de persoane îngropate între gardurile sale. Întins pe o suprafaţă de 2,4 kilometri pătraţi, el a fost inaugurat în 1874. Aici sunt înmormântaţi de la catolici, ortodocşi sau protestanţi până la musulmani sau evrei.

Pentru că Zentralfreidhof a fost construit la marginea oraşului, acesta nu era foarte popular după deschidere, aşa că autorităţile locale au găsit soluţii pentru a schimba situaţia. Au inventat conceptul de morminte de onoare, locuri unde sunt îngropaţi oameni celebri, personalităţi din Austria precum Ludwig Van Beethoven, Johannes Brahms, Franz Schubert, Johann Strauss sau Falco. Citeşte mai multe aici!

Secretele celor mai celebre cimitire din Europa

Père-Lachaise, Paris

Este cel mai vizitat cimitir din lume. Printre celebrităţile care sunt îngropate aici se numără şi celebrul cântăreţ de muzică rock Jim Morisson, dramaturgul Molière, cântăreaţa Edith Piaf sau scriitorul Oscar Wilde, dar şi George Enescu şi Martha Bibescu. Anual, „oraşul morţilor", aşa cum numesc parizienii cimitirul deschis în 1804, este vizitat de aproximativ 2.000.0000 de turişti.

Montparnasse, Paris

Cimitirul din sudul Parisului atrage anual peste un milion de turişti care vin să vadă mormintele elitei intelectuale şi artistice din Franţa. Aici sunt îngropaţi Charles Baudelaire, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Samuel Beckett, dar şi personalităţi ale României precum Emil Cioran, Constantin Brâncuşi, Tristan Tzara, Eugen Ionesco şi prinţii Grigore şi Cristina Sturdza.

Cimitirul vechi evreiesc, Praga

La fel ca multe alte destinaţii din capitala Cehiei care amintesc de cultura evreilor, cimitirul atrage anual peste 500.000 de vizitatori.
Acesta face parte  dintr-un complex ce cuprinde sinagogi şi expoziţii şi funcţionează ca muzeu. Preţul pentru vizitarea complexului este de aproximativ 12 euro.  Cimitirul este unul dintre cele mai vechi şi mai bine conservate din lume.

Cimitirul Highgate, Londra

Este locul unde este îngropat Karl Marx. Cimitirul este vizitat şi datorită legendelor cu vampiri sau fantome. Din cauza vandalizării mai multor monumente, turiştii nu mai pot vizita cimitirul decât însoţiţi de un ghid. Preţul pentru o oră de tur este de 7 lire. Cimitirul a fost menţionat de-a lungul anilor în zeci de romane, printre care şi în Dracula al lui Bram Stoker.

Cimitirul Certosa, Bologna

Deschis în 1801, îi va surprinde pe turiştii care vor face tururi cu ghid, mai ales în timpul nopţii. Fiind amplasat pe locul unei foste mănăstiri din secolul al XIV-lea ,la Certosa încă sunt păstrate construcţii de atunci. Tot aici sunt înmormântaţi Alfieri Maserati şi Ferruccio Lamborghini, cei care au clădit imperiile de automobile ce le poartă numele.