Preotul prostituatelor. Părintele Preda ştie toată viaţa ascunsă a femeilor „uşoare“ din Gara de Nord

Parohul Bisericii Sfântul Gheorghe din zona Gării de Nord, Constantin Preda, botează copiii femeilor de moravuri uşoare şi-i pune pe cămătarii din zonă să ţină post. La intersecţia străzilor Calea Plevnei şi Mircea Vulcănescu se află o bisericuţă cochetă, cu o arhitectură frumoasă, ornată cu cărămidă roşiatică şi străjuită la intrare de o grădină plină cu flori.

Parohia, care poartă hramul Sfântului Gheorghe, a fost ridicată la începutul secolului trecut şi este o oază de credinţă într-o zonă decăzută, de ani întregi, în păcat. Toţi bucureştenii ştiu de strada Mircea Vulcănescu, mult mai cunoscută drept Ştefan Furtună, după vechea denumire, pentru zecile de prostituate care-şi fac veacul aici. Dacă în timpul zilei zona este foarte liniştită, la lăsarea serii, ies la lumină cerberii cartierului: femeile de moravuri uşoare, traficanţii de droguri grele, dar şi şmenarii care speră să mai facă un ban, păcălindu-i pe „fraieri". Străduţa aflată în zona Gării de Nord a mai fost „curăţată" în ultimii ani, dar poliţiştii n-au reuşit să distrugă cuiburile nelegiuiţilor care şi-au creat propria comunitate aici. Singurii care au fost primiţi în mijlocul lor sunt preoţii de la Sfântul Gheorghe. Prin credinţă şi simplitate, dar şi printr-un tact caracteristic oamenilor buni, ei au intrat chiar în casele prostituatelor, drogaţilor şi ale interlopilor care şi-au ridicat vile aici.

Click pe imagini pentru fotogalerie!

Strângeau seringile cu lopata

Fie că au venit cu Boboteaza, fie pentru a le sfinţi casele, aceştia le-au ciocănit la poartă la fiecare sărbătoare. Parohul lăcaşului, Constantin Preda, povesteşte că au avut parte de multe surprize neplăcute până acum, dar nu s-au dat înapoi. „Le-am botezat copiii, i-am şi cununat pe unii dintre ei şi s-au obişnuit cu noi. S-a întâmplat de multe ori, când mergeam prin cartier îmbrăcat în haine civile să nu mă recunoască şi să strige după mine: «Hei, băiatu', vrei o fată?" Dar când îşi dădeau seama cine sunt, îşi cereau scuze", povesteşte părintele Preda. În urmă cu aproape doi ani, a fost nevoit să-i facă slujba unei fete din cartier care a murit de supradoză. Nici măcar asta nu l-a făcut să dea înapoi.

Preotul, care locuieşte într-o căsuţă de lângă biserică de aproape trei ani, de când a devenit paroh, spune că s-a obişnuit cu vecinii săi. „În urmă cu vreo doi ani era mult mai rău. Găseam în spatele bisericii munţi de seringi pe care le strângeam cu lopata. Acum mai aruncă doar câteva sticle cu bere", spune el, mai în glumă, mai în serios.

Ridicată pe locul unei foste biserici de francmasoni

Lăcaşul de cult de pe Plevnei nr.122 a fost ridicat pe locul unde a mai existat o biserică din lemn de la mijlocul secolului al XIX-lea care avea hramul Adormirii Maicii Domnului şi care a fost ctitorită de doi francmasoni: Vasile şi Chiriac. Cel de-al doilea era nepotul colonelului Procopie Canusius, care fusese proprietarul unei importante averi de pe malul Dâmboviţei. Aici au fost îngropaţi eroii pompieri căzuţi în luptele cu turcii de la 13 septembrie 1848 de pe Dealul Spirii şi de la bariera de pe Podul de Pământ. Actuala biserică a fost construită după acelaşi plan arhitectural, între anii 1906 şi 1908, cu sprijinul enoriaşilor. Ctitor principal a fost Elisabeta P. Nichifor, care a contribuit substanţial la ridicarea bisericii pentru fiica sa Mărioara, care a murit în anul 1902 la vârsta de 20 de ani. Monumentul funerar al acesteia şi cel dedicat ctitorilor Elisabeta şi Petrache Nichifor se află în faţa bisericii.

Afectat de cutremurele din '40 şi '77

Lăcaşul a fost împodobit cu pictură în ulei în timpul lui Carol I. Cutremurele din 1940 şi din 1977 au afectat substanţial edificiul, fiind necesară consolidarea ei de fiecare dată. În anul 1992 a fost numit paroh părintele protosinghel Vartolomeu Bogdan, secretarul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme. În anul 2006 a venit părintele conferenţiar doctor Constantin Preda, pe atunci şeful catedrei de Noul Testament a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. În luna ianuarie 2008, el a fost numit preot paroh. În scurt timp, a fost transferat aici, de la mănăstirea Antim din Capitală, şi părintele George Ghionea, iar în toamna anului 2008 a venit şi părintele Iuliu Adrian Blaga.