Consilierii generali ai PDL s-au abţinut în legătură cu autostrada suspendată

Proiectul referitor la Autostrada suspendată a fost propus de primarul Capitalei, Sorin Oprescu, pentru a intra pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de azi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Propunerea nu a fost acceptată de consilierii municipali.

Proiectul propus de Oprescu viza indicatorii tehnico-economici ai investiţiei. Consilierii generali ai PDL au arătat că proiectul nu le-a fost prezentat din timp şi au declarat că nu pot să se pronunţe în legătură cu o investiţie de asemenea dimensiuni fără să ştie despre ce este vorba. În plus, proiectul nu a trecut prin comisiile de profil ale Consiliului General. "Mi se pare o mare porcărie să vii să introduci pe ordinea de zi suplimentară un astfel de proiect. Noi îl susţinem, e proiectul nostru, dar nu putem să-l votăm fără să ştim nici măcar pe unde trece. Proiectul trebuie să intre în mod obligatoriu în toate comisiile", a spus Călin Murg.consilierii municipali şi-au exprimat şi surprinderea faţă de dublarea valorii investiţiei de la 800 de milioane de euro, sumă estimată în urmă cu un an de Oprescu, la aproape 1,6 miliarde de euro. 

Discuţiile consilierilor municipali în legătură cu introducerea proiectului pe ordinea de zi suplimentară au durat aproape două ore. Într-un final s-a votat, iar pentru introducerea pe ordinea de zi suplimentară a proiectului de hotărâre s-au pronunţat 21 de consilieri. Niciun consilier nu a fost împotrivă însă au fost înregistrate 25 de abţineri din partea consilieri generali ai PDL.

"Într-un fel mă aşteptam pentru că PDL a intrat în logica electorală şi atunci continuă lucrurile astea pentru a nu se întâmpla nimic în Bucureşti", a declarat Oprescu în legătură cu votul consilierilor generali.

Necesitatea proiectului

În Raportul de specialitate care însoţeşte proiectul de hotărâre se arată că, „în condiţiile creşterii extrem de accentuate a valorilor de trafic în Municipiul Bucureşti în ultimele două decenii, Primăria Municipiului Bucureşti a pregătit o serie de proiecte menite să reducă congestia şi să fluidizeze traficul pe marile artere”. Unul dintre aceste proiecte este închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord.

În text se mai arată că propunerea de închidere a inelului median de circulaţie la zona de nord a Capitalei a fost cuprinsă în Planul urbanistic al Municipiului Bucureşti. „Transferul detaliat privind studiul de fezabilitate transferă propunerea de la scara întregului oraş la scara propriu-zisă a obiectivului de investiţii. Inelul median este constituit pe latura sa vestică prin Şos. Virtuţii, Pasajul Lujerului, B-dul Braşov, pe latura sudică din str. Turnu Măgurele, pe latura estică prin B-dul N. Grigorescu, B-dul Chişinău, str. D-na Ghica, Şos. Petricani. Prin propunerile prevăzute în Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti pentru întregirea acestui inel se constată în mod evident inexistenţa laturii nordice propusă a fi o arteră ce lonjează calea ferată Bucureşti-Constanţa”, se mai spune în text.
   
Potrivit raportului, inexistenţa atât a acestei componente, cât şi a oricărei alte artere inelare între inelul principal şi artera de centură produce încărcări şi chiar blocări în trafic la nivelul acestor artere. „Această disfuncţie este cu atât mai evidentă cu cât distanţa dintre cele 2 inele: inelul principal şi Şos. De centură este de cca. 9 km; iar inexistenţa uunei artere intermediare produce încărcări suplimentare ale penetraţiilor situate pe zona de nord a oraşului”, scrie în raport.

În zona în care inelul median este întrerupt se mai pot evidenţia şi alte disfuncţionalităţi ale reţelei rutiere majore. Este vorba despre inexistenţa unor legături între magistralele de trafic A1 şi A3, prezenţa căii ferate Bucureşti-Constanţa, un factor de separaţie care afectează dezvoltarea armonioasă a teritoriului, şi intersectarea la nivel cu calea ferată a unor artere majore componente ale tramei principale orăşeneşti.

Un sistem rutier complex

Soluţia proiectată prevede realizarea unui sistem rutier complex cu următoarea configuraţie: pe sectorul Virtuţii – Griviţa dezvoltarea în lungul Bulevardului Constructorilor, şi apoi traversarea triajului Chitila, dezvoltarea la nord de calea ferată pe sectorul Griviţa – Poligrafiei cu o arteră cu şase fire de circulaţie, câte trei pe fiecare sens cu separator median, realizarea a două tuneluri unidirecţionale  cu câte trei benzi pe sens, pe sectorul Poligrafiei – Avionului şi realizarea a două bulevarde bidirecţionale, unul la nord şi unul la sud de calea ferată, pe sectorul Petricani – Colentina. Toate intersecţiile vor fi denivelate.

Din studiul de fezabilitate au reieşit următorii indicatori:

-    lungimea noii căi rutiere va fi de 13.150 km
-    suprafaţa structurii rutiere pe inelul median este de 52.300 metri pătraţi, iar suprafaţa structurii rutiere pe arterele colectoare este de 44.260 metri pătraţi
-    suprafaţa podurilor şi pasajelor supraterane este de 80.696 metri pătraţi, iar suprafaţa pasajelor subterane 38.184 metri pătraţi

În document se mai arată că finanţarea se va face din alocaţii bugetare şi/sau din alte fonduri legal constituite cu această destinaţie.

Conform devizului general, valoarea totală a investiţiei este de 6.832.698.195 lei, echivalentul a 1.570.554.694 euro. Din această sumă, 1.150.776.246 euro sunt pentru construcţii şi montaj.

Potrivit lui Oprescu, investiţia ar urma să fie realizată printr-un parteneriat public-privat, iar pentru recuperarea fondurilor ar putea fi impusă o taxă pentru folosirea drumului, care ar fi cuprinsă între 18 şi 21 de euro pe an. De asemenea, municipalitatea ar urma să plătească pentru întreţineara arterei. totodată, se mizează pe o implicare a Guvernului.