Întreţinere scumpă şi în rate, peste trei zile

Preţul gigacaloriei va creşte cu 36%, ajungând de la 124 de lei la 170 de lei, potrivit hotărârii consilierilor generali ai Capitalei. Bucureştenii vor plăti aceeaşi sumă la întreţinere în fiecare lună din an, începând din octombrie.

Conform viceprimarului Mircea Raicu, plata întreţinerii pe luna august se va calcula în funcţie de consumul din iarna trecută a fiecărei familii. "La sfârşitul acestui an se va face o regularizare, cel care consumă mai mult va plăti mai mult şi invers", a explicat Raicu, estimând că, pentru un apartament cu două camere, o familie cu trei persoane va plăti lunar 110 lei.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, consideră măsura bine venită, având în vedere că municipalitatea nu mai putea suporta cheltuielile Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET).

De asemenea, primarul a declarat că familiile care au venituri până într-o anumită sumă vor primi în continuare subvenţii, fără să precizeze clar care este limita salarială. "Încercăm să protejăm exact populaţia care are nevoie, adică aproximativ 450.000 de persoane din un milion şi jumătate din contracte. Este o încercare de menţinere a unei constante în sprijinul pe care-l acordăm, în condiţiile în care Guvernul nu mai dă nici un ban la subvenţie, în condiţiile în care unii au salarii mari şi sunt subvenţionaţi. Nu e corect", a decalarat edilul. El a adăugat că nu poate estima venitul maxim pentru care se vor acorda subvenţii: „Aştept datele de la ANAF, probabil că subvenţia se va acorda pentru cei care au până în 1.000 - 1.500 de lei pe membru de familie".

Aprobat cu majoritate de voturi

Proiectul de majorare a tarifului gigacaloriei a fost aprobat de majoritatea consilierilor generali, chiar dacă, înainte de vot, Radu Dumitrescu, reprezentantul Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, a declarat că majorarea tarifului nu se justifică. "RADET funcţionează în afara prevederilor legale, nu respectă caietul de sarcini. În lipsa unor obligaţii specifice privind calitatea serviciilor oferite, majorarea preţului gigacaloriei nu se justifică", a spus Dumitrescu. Şi Radu Opaina, preşedintele Asociaţilor de Proprietari, a declarat că normal ar fi fost ca RADET-ul să aducă profit şi nu să se mărească preţul de livrarea a gigacaloriei populaţiei. De asemenea, Opaina preconizează că populaţia nu va mai avea bani să-şi plătească întreţinerea.

Încercări de salvare a RADET

Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) este cea mai păguboasă instituţie subordonată administraţiei locale din Bucureşti, acumulând în ultimii 20 de ani datorii de până la 2, 2 miliarde de lei. Datoriile au fost cauzate de un cerc vicios: subvenţiile promise şi date de Primăriei populaţiei Bucureştiului pentru încălzire au fost acoperite financiar cu întârziere de către Guvern, ceea ce a dus la decalarea plăţii materiei prime de la RADET la SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN), companie controlată de Ministerul Economiei. Anul acesta, pe lângă recenta măsură de creştere a preţului gigacaloriei, Primăria a mai aprobat o serie de măsuri pentru redresarea regiei. Astfel, până în 2015, RADET trebuie să facă restructurări de personal, de la 4.500 la 2.500, câştigând astfel 23 de milioane de euro. De asemenea, se are în vedere vânzarea CET Casa Presei Libere către ELCEN, în contul datoriei principale, implicarea Primăriei în anularea sumei de 700 de milioane de lei, ce reprezintă o parte din penalităţile datorate de regie tot către ELCEN, şi creşterea preţului gigacaloriei de la 119 lei la 250 de lei.

La 30 iunie 2010, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti a raportat că nivelul creditelor contractate în scopul finanţării investiţiilor realizate în prezent se ridică la aproape 205 milioane de lei.

Problema regiei : tehnologia învechită

De asemenea, un alt plan propus de primarul Oprescu este delegarea gestiunii RADET unei companii, aşa cum s-a concesionat canalizarea şi sitemul de apă societăţii Apa Nova, Însă, pentru ca mediul de afaceri să fie suficient de interesat de serviciul public de termoficare, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) trebuie să diminueze pierderile pe reţelele de transport şi distribuţie, lichidarea datoriilor şi modernizarea sistemului. „Nu cred că o va prelua cineva. Cine e nebun să o ia în situaţia asta, ca apoi, în primul an, să dea faliment? Problema la RADET nu sunt datoriile istorice, ci datoriile curente, adică pierderile generate de tehnologia învechită", a explicat într-un material anterior, pentru „Adevărul", economistul Ilie Şerbănescu. El a adăugat că am putea vorbi despre RADET ca despre „o Grecie a Bucureşiului".