Transportul feroviar, soluţia pentru Capitală

Cele 23 de staţii CFR existente pe reţeaua feroviară din Capitală şi din împrejurimi ar putea, cu minime investiţii, să asigure transportul facil pentru sute de mii de călători din

Cele 23 de staţii CFR existente pe reţeaua feroviară din Capitală şi din împrejurimi ar putea, cu minime investiţii, să asigure transportul facil pentru sute de mii de călători din Bucureşti şi din viitoarea Zonă Metropolitană

În prezent există 223 km de cale ferată în Capitală şi pe inelul periferic. Reţeaua este exploatată în mare parte pentru marfă, însă în trei ani ar putea fi utilizată şi de călători.

Bucureştiul s-ar putea apropia uimitor de repede de statutul capitalelor europene cu un transport feroviar rapid şi ecologic. Avem scheletul, spaţiul, specialiştii, iar banii pot veni dacă Ministerul Transporturilor şi-ar bate capul cu un proiect viabil.

Aşadar, pe lângă terasament şi trasee, Bucureştiul şi împrejurimile au din perioada interbelică şi cea comunistă 23 de staţii CFR. Gradul de utilizare de către călători este cel mai ridicat în Gara de Nord, Basarab şi Obor. Însă, în ultimul an, numărul călătorilor a scăzut în medie cu un milion în Gara de Nord, cu 100.000 în Basarab şi în Obor. Cel mai scăzut trafic este în Gara Chiajna, unde în octombrie 2007 au fost înregistraţi 730 de călători.

Parcare lângă gară

Aproape jumătate dintre cele 61 de localităţi plus Capitala, care sunt cuprinse în proiectul Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB), au staţie CFR. "Dacă un studiu arată că oamenii din acele zone fac naveta în Bucureşti sau că un număr de bucureşteni circulă pe ruta respectivă, acele staţii pot fi reactivate", a spus directorul Pregătire Proiecte din cadrul CFR, inginerul Constantin Onoiu.

El a adăugat că, dacă vrem ca ZMB să aibă un transport feroviar occidental, care să fie utilizat până şi de oamenii de afaceri care şi-au construit case în judeţele limitrofe Capitalei, atunci este însă nevoie şi de implicarea autorităţilor locale.

"Primăriile vor fi nevoite să construiască parcări bine păzite în fiecare dintre aceste gări, astfel ca oamenii care au vrut să locuiască într-o zonă mai puţin aglomerată, dar să lucreze în Capitală, să poată veni de acasă cu maşina până la staţia CFR din Periş, să spunem, ca de acolo să ia liniştiţi trenul până la staţia Pipera", a explicat directorul Onoiu.

200 de milioane de euro, centura CFR

Inelul feroviar de la periferia Capitalei este paralel cu Centura Capitalei şi a fost construit în special pentru cele 11 zone industriale ale Bucureştiului. Marfarele care mai circulă astăzi pe câteva dintre aceste linii care străpung Bucureştiul sunt plătite de patronii acestor fabrici, iar liniile sunt închiriate de către CFR tot lor.

Chiar dacă resursele financiare vin către CFR în mare parte din transportul de marfă, aceste linii pot fi folosite şi de către călători dacă aceşti patroni îşi dau acceptul. "O astfel de investiţie pentru o reţea de transport feroviar călători ajunge până la 200 de milioane de euro şi se acoperă în 20-30 de ani", a mai spus Onoiu de la CFR.

Singurul care ar putea justifica repunerea în funcţiune a inelului feroviar şi construirea unor legături care să străbată localităţile din judeţele apropiate ar fi proiectul Zonei Metropolitane Bucureşti. Aşa cum a precizat şi ministrul Dezvoltării, Laszlo Borbely, fondurile serioase ale Uniunii Europene vor mai putea fi accesate de autorităţile de la Bucureşti doar prin proiecte de anvergură, de dezvoltare masivă.

Legăturile cu metroul şi mijloacele RATB, o altă condiţie

În condiţiile funcţionalităţii unui inel feroviar al Capitalei, intermodalitatea este vitală pentru un sistem de transport rapid. Astfel, bucureştenii care în prezent fac aproximativ două ore pe ruta cartierul Drumul Taberei-Pipera circulând cu autoturismul ar putea face acelaşi traseu în maximum o jumătate de oră, dacă ar circula un "tren-uşor" între staţiile existente Vârteju-C.I.I. Pipera. De aici se poate lua metroul până în Centru sau în alte zone din Bucureşti.

Trenul, preferat în Europa

Bruxelles, Berlin sau Paris sunt capitale europene care au deja o tradiţie în transportul feroviar urban.
Numai pe axa Nord-Sud a Bruxelles-ului există şase gări, iar fiecare comună din vecinătate au cel puţin câte o gară.

Berlinul uneşte un număr mare de centre, regiuni şi zone urbane, iar transportul public este suplimentat cu 15 linii care conectează Berlinul cu liniile învecinate.

Numeroase linii asigură legătura între oraşe şi suburbiile Franţei, astfel încât, de pildă, în Paris, fiecare clădire este la o distanţă de maximum 500 de metri de o staţie de metrou.

Primăriile vor fi nevoite să construiască parcări în gări, astfel ca oamenii să poată veni de acasă cu maşina până la staţia CFR
Constantin Onoiu, director pregătire proiecte CFR