Bucureşti: Ionel Stoicescu restaurează statuile din Capitală

Ionel Stoicescu se ocupă, în prezent, de restaurarea statuilor „Dinicu Golescu“, „Dr. C.I. Istrati“ şi „Monumentul trupelor de geniu“. El a câştigat contractul la toate cele trei licitaţii organizate de Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic.

În copilărie, lui Ionel Stoicescu i-a plăcut foarte mult desenul. „Desenul este fundamentul artelor vizuale. Probabil educaţia pe care am primit-o în şcoala generală m-a făcut să aleg această meserie. Eşti obişnuit să vezi tot felul de forme şi te trezeşti iubind formele. Eu cred că lucrurile simple sunt cel mai greu de reprezentat. Există un secret al formelor tridimensionale, nu un secret nespus, ci unul mai degrabă neînţeles. Şi cel mai important este să înţelegi formele, evoluţia lor în spaţiu şi aşezarea lor în spaţiu“, a explicat restauratorul.

Andrei Gheorghe a creat o poezie folosindu-se de Twitter
Petre Flueraşu, bucureşteanul care scrie poezie japoneză
Luciana Grosu, tânăra poetă îndrăgostită de fantastic
Alina Stoica face broşe din nasturi şi din lut polimeric
Ayiana Lee Anderson, o mică Beyonce cu origini româneşti
Mihaela Georgescu- până la 22 de ani a fost numai şefă
Vicenţiu Ciorbaru a fost premiat de NASA pentru o staţie pe Lună
Bogdan Tătăroiu, de profesie olimpic la informatică
Elisabeta Pricop, ucraineanca îndrăgostită de graiul românesc
Iuliana Balteş, medicul care te învaţă să devii adult

Iubeşte sculptura
În 1997, Ionel Stoicescu a absolvit Facultatea de Arte Plastice şi Decorative, secţia Sculptură, din cadrul Academiei de Artă Bucureşti. Timp de şase ani, cât au durat studiile, el a învăţat să sculpteze. A început, ca orice învăţăcel, să sculpteze în lut, însă acum sculptura a trecut în plan secund în viaţa lui. „Îmi lipseşte faptul că nu lucrez sculptură decât 30 % din timpul meu, ceea ce e foarte puţin“, a mărturisit Ionel Stoicescu.

Tot în facultate a învăţat să restaureze lucrări de artă. „Primul obiect pe care l-am restaurat a fost o oglindă şi nu o statuie, cum aţi putea crede. În cadrul facultăţii exista un curs care se numea «Tehnici de restaurare» şi acolo se aduceau obiecte de artă. Era ca la loterie, nu ştiai ce obiect ţi se aducea la clasă. În funcţie de obiectul care îţi era repartizat, lucrai un an sau şase luni cu un profesor pe ceea ce îţi era repartizat“, a explicat restauratorul.

A restaurat statuia spătarului Cantacuzino
Pentru Ionel Stoicescu, restaurarea este un lucru foarte important, deoarece operele de artă merită respectul oamenilor. „Eu cred că trebuie respectat ceea ce alţi oameni au făcut înaintea noastră. Şi cineva trebuie să facă şi această muncă de restaurare! O componentă importantă a restaurării de monumente istorice, şi mă refer aici la sculpturi, este reconstrucţia lor. Adică refacerea unor zone distruse. Iar acest lucru nu îl poate face constructorul. Partea de reconstrucţie milimetrică şi de refacere a statuilor trebuie să o facă artiştii, iar aceştia sunt foarte puţini, iar partea proastă este că unii dintre ei nu sunt calificaţi“, a explicat Ionel Stoicescu.

În această toamnă, Ionel Stoicescu a câştigat trei contracte de licitaţie pentru restaurarea statuilor „Dinicu Golescu“, „Dr. C.I. Istrati“ şi „Monumentul trupelor de geniu“, cunoscut şi sub numele de Statuia Leul. De asemenea, el a mai restaurat şi alte statui din Bucureşti, printre care şi statuia spătarului Mihail Cantacuzino de lângă Biserica Colţea, lucrare de care este foarte mândru.

„Statuia la care ţin cel mai mult şi a cărei restaurare am făcut-o cu pasiune, este cea mai veche sculptură din Bucureşti, şi anume statuia spătarului Mihail Cantacuzino, din faţa Spitalului Colţea. Am ţinut neapărat să o restaurez şi a fost destul de dificil, deoarece procedura de atribuire a durat foarte mult din cauze care nu depindeau de artiştii care o restaurau. Întreg procesul de restaurare s-a prelungit din cauza lipsei de finanţare, dar şi din cauza timpului nefavorabil. Dar anul acesta, în aprilie, am terminat restaurarea ei, iar lucrarea este foarte frumoasă“, a mărturisit restauratorul Ionel Stoicescu.

Întrebări şi răspunsuri:

Care a fost cea mai dificilă statuie pe care aţi restaurat-o?
Nu a existat o statuie pe care să o consider cea mai dificilă. Fiecare statuie are dificultăţile ei. Cele mai dificile statui şi cele mai supărătoare restaurări sunt cele care au intervenţii umane, care au fost vandalizate. Este chiar pasionant dacă stai să te gândeşti că natura a degradat piatra într-un anumit fel şi marmura a degradat-o în alt fel. Dar în momentul în care vezi o lucrare vopsită cu graffiti, zgâriată sau mânjită cu te miri ce, atunci este o mare problemă pentru cel care o restaurează.

Cât durează, de regulă, restaurarea unei statui?
Depinde de lucrare. Mai întâi, se face o evaluare a lucrării în faza de proiectare. Nu cred că există restaurare posibilă, făcută corect, care să dureze mai puţin de două luni. Se merge pe o evaluare aproximativă de două luni. Se mai cere şi o prelungire a termenului, dar restaurările pot dura între două şi şase luni. Sunt anumite statui, cum sunt prin parcuri busturile unor personalităţi, care nu implică o restaurare, ci o curăţire, o desprăfuire, şi care pot fi terminate şi în două săptămâni.

Profil
NĂSCUT: 25 aprilie 1968
STUDII: Absolvent al Academiei de Artă Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative, secţia Sculptură
FAMILIE: Este căsătorit şi are o fetiţă în vârstă de doi ani
ATESTAT: de Ministerul Culturii şi Cultelor

Ce-i place
Acum îi place cel mai mult meseria de părinte, de care se bucură în fiecare zi. „Îmi place copilul meu, îmi place să am grijă de el. Îmi place absolut tot ce ţine de fetiţa mea“. Ionel Stoicescu iubeşte să călătorească. „Călătoresc foarte des. Am călătorit atât în Europa, cât şi în afara ei. Am fost în Irak, în Siria, în Iordania“, spune restauratorul.

Ce nu-i place
„Îmi place tot. În fiecare zi, sunt o mie de lucruri care poate nu îmi plac, dar asta nu înseamnă că trebuie să fac caz din asta. Important este că îmi place fiecare zi pe care o trăiesc şi tot ce aduce ea“, mai spune Ionel Stoicescu.