La Popeşti Leordeni se construieşte o biserică suspendată în memoria eroilor incineraţi la Revoluţie din ordinul Elenei Ceauşescu

Un lăcaş sfânt construit la trei metri deasupra pământului a început să se înalţe în Popeşti Leordeni în memoria primilor eroi ucişi în '89. Danuţ Carpin, unul dintre martirii a căror cadavre au fost furate de la morgă şi incinerate, este aşteptat şi astăzi acasă de familie.

Revoluţia de la Timişoara ascunde multe episoade tenebroase, însă cel mai cutremurător dintre ele, incinerarea în secret a câtorva zeci de cadavre, a născut pe deoparte legende, şi de cealaltă eroi. Cert este însă că o promisiune mai veche a ministrului Apărării, Gabriel Oprea, făcută în faţa revoluţionarilor, referitoare la iniţiativa construirii unei biserici în memoria celor 40 de martiri ucişi la Timişoara şi aduşi la Bucureşti a prins contur. Edificiul a început să fie construit în comuna Popeşti Leordeni, la trei metri deasupra unui canal de colectare în care a fost aruncată cenuşa primelor victime arse în crematoriul „Cenuşa" din Bucureşti.

Lucrările la biserică vor fi gata de-abia în vara lui 2012, iar acestea prevăd ca aceasta să fie făcută dintr-un lemn special, lucrat de meşterii din Maramureş, să fie înaltă de 20 de metri şi să aibe turlă. Mai mult decât atât, în curtea lăcaşului va fi amplasat şi un „zid al luminii” unde vor putea fi prinse lumânări. Valoarea acestei investiţii este de 200.000 de euro, principali cotizanţi fiind chiar Gabriel Oprea, dar şi membrii nou-înfiinţatului partid Uniunea Naţională pentru Progresul României, precum fostul selecţioner al naţionalei de fotbal, Anghel Iordănescu.

A încercat să se sinucidă de dorul tatălui
La mai bine de 21 de ani de la această cumplită acţiune criminală, familiile celor 40 de victime continuă să bată ţara în două, de la Timişoara la Bucureşti, ca să se roage pentru odihna sufletelor la monumentul ridicat în memoria lor, la câţiva metri lângă biserică. „Vin în fiecare an cu băiatul care nu şi-a cunoscut niciodată tatăl şi aprindem lumânări, îi vorbesc despre el. Îl doare că nu şi-l aminteşte, dar îl iubeşte enorm. A încercat să se sinucidă de dorul lui când era mai mic. Mi-a spus: <<Mamă, vreau să ajung la tata!>>. Eu încă îmi aştept soţul să vină acasă, pentru că nu l-am văzut mort”, ne-a spus cu vocea stinsă Geta Carpân, soţia eroului Dănuţ Carpân, împuşcat în burtă în seara de 17 decembrie, atunci când avea 25 de ani, pe o stradă din Timişoara. Durerea pierderii a fost atât de puternică încât femeia, însărcinată în luna a cincea cu al doilea copil, l-a avortat.

Eroul Dănuţ Carpân, alături de soţia lui, Geta

După ce i-a fost împuşcat soţul, femeia a mers la morga spitalului să caute trupul neînsufleţit al bărbatului iubit, doar că imaginile macabre care înfăţişau un buluc de cadavre dezbrăcate aruncate peste tot, şi mirosul greu de morfină au întors-o din drum. „Nu am rezistat. M-am îmtors a doua zi cu două cunoştinţe şi ne-am încurajat reciproc să intrăm. Am făcut-o, doar că nu l-am găsit pe Dănuţ. L-am identificat după o adeverinţă medical superficial în care se vorbea despre un bărbat blond cu ochi albaştri care era îmbrăcat cum ştiam că a plecat de-acasă soţu meu”, îşi aminteşte femeia.
 

Arşi din ordinul Elenei Ceauşescu

Primele focuri de armă care s-au tras la Revoluţie auînceput de pe17 decembrie 1989, atunci când s-au înregistrat şi primele victime. Pentru a ascunde aceste crime, reprezentanţii autorităţii comuniste din acea vreme, respectiv fostul ministru de interneTudor Postelnicu a primit comandă de la tovarăşa Elena Ceauşescu să transporte la Bucureşti cu o dubă frigorifică, în cel mai mare secret, toate cadavrele de la morga Spitalului Judeţean, şi să fie făcute scrum la crematoriul „Cenuşa”.

Crematoriul uman „Cenuşa"

Potrivit declaraţiilor lui Postelnicu, o echipă de ofiţeri de miliţie a cerut directorului de spital de la acea vreme, Ovidiu Golea, să deschidă morga pentru a o degreva de cadavre. Apoi, între orele 1:30 şi 4:15, din noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, şase dintre ei, desemnaţi de locotenentul Ioan Corpodean au încărcat în autoizotermă un număr de 40 de cadavre. Iar ca operaţiunea să nu fie descoperită, ofiţerii au întrerupt curentul electric din curtea spitalului.

Sechestraţi în crematoriu

În jurul orei 5 dimineaţa maşina a plecat spre Bucureşti, escortată de un autoturism Dacia. La kilometrul 36 cele două autovehicule au fost aşteptate de o echipă de ofiţeri condusă de Baciu Ion, şeful Direcţiei Economice din Inspectaoratul General al Miliţiei, acolo unde s-au schimbat numerele de înmatriculare cu unele ungureşti. Şoferii au fost cazaţi „forţat” la hotelul Astoria, ca de-acolo autoizoterma să fie preluată de altcineva. Între timp, din dispoziţia colenelului Nuţă Constantin, aflat în subordinea lui Postelnicu, administratorul crematoriului „Cenuşa”, Iosef Emilian Zamfir a coordona procesul de incinerare al morţilor. Celor doi muncitori care s-au ocupat propriu-zis de ardere li s-a promis câte 2.000 de lei doar ca să nu sufle o vorbă despre ce au făcut.

Doar că aceştia nu doar că nu şi-au primit banii, dar au fost sechestraţi vreo două zile în crematoriu până au dat de ei procurorii de caz Dan Voinea şi Aurel Copşa. „Erau înspăimântaţi, se temeau că vor fi sacrificaţi de frică să nu vorbească despre ce au fost obligaţi să facă. Când i-am întrebat câţi au ars, au început să numere nişte semne de pe pereţi. Se adunaseră 41”, a spus Voinea. Cenuşa rezultată a fost încărcată în patru pubele şi transportată în comuna Popeşti Leordeni, acolo unde a fost aruncată într-o gură de canal.  
Toate cadrele implicate în această operaţiune au fost arestate ulterior. Doar muncitorii au fost păstraţi ca martori şi au scăpat de închisoare.