S-a ales praful de Hotelul Marna

Până săptămâna viitoare, din hotel nu va mai rămâne decât o grămadă de moloz, deşi prefectul şi organizaţiile neguvernamentale au cerut municipalităţii oprirea demolării clădirilor care stăteau în calea proiectului. 

Bucureştenii care au trecut ieri pe strada Buzeşti au putut vedea cum unul dintre zidurile Casei Constantin Rădulescu cad bucată cu bucată sub picamerele muncitorilor. Unii trecători s-au oprit chiar să fotografieze ce a mai rămas din clădirea cunoscută mai mult ca fostul cinematograf feroviar Griviţa.

Şi la hotelul Marna aflat pe traseul viitorului bulevard Uranus , lucrările de demolare erau ieri în toi, iar pereţii erau puşi la pământ cu ajutorul unui utilaj imens.

„Filmaţi, filmaţi pentru că mâine aici nu o să mai fie decât un teren arabil, o bostănărie”, glumeau câţiva muncitori. Demolarea celor două clădiri a fost reluată după ce, la sfârşitul anului 2010, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul anunţa că Tribunalul Bucureşti a suspendat autorizaţiile pentru demolarea hotelului Marna din strada Buzeşti şi pentru fostul Cinema Griviţa din Calea Griviţei colţ cu Buzeşti, clădiri pe care municipalitatea intenţionează să le demoleze pentru a face loc viitoarei „diametrale nord-sud” a Capitalei.

Asociaţiile, contra demolări

La începutul acestui an, reprezentanţii ONG-urilor au luat-o de la capăt cu demersurile şi asta după ce au aflat că în ciuda solicităriilor făcute, Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional a semnat avizele pentru cele 11 clădiri de pe axa Buzeşti – Berzei, semn că s-a dat liber la demolări.

„Noi am cerut din nou oprirea lucrărilor şi am depus sesizări la Inspectoratul de Stat în Construcţii, Parchet şi Prefectura Bucureşti. Am încercat şi la instanţele de judecată, dar am primit termen peste două săptămâni, când ar fi fost prea târziu”, a declarat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”. El a adăugat că a cerut cu insistenţă Prefecturii Bucureşti să răspundă memoriului depus ieri.

Prefectul a cerut oprirea demolării

De altfel, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, a cerut, ieri, oprirea demolărilor la cele două imobile.

„În urma sesizării primite, s-a cerut Primăriei Generale a Municipiului Bucureştiul transmiterea de urgenţă a autorizaţiilor de desfiinţare pentru aceste imobile, precum şi suspendarea lucrărilor până la clarificarea situaţiei. Acţiunea Prefecturii în instanţă nu se poate formula în absenţa actelor ce urmează a fi atacate”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Bucureşti.

Prefectura explică apoi că demolarea celor două imobile s-a făcut în baza avizelor şi ordinelor de declasare emise de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a Municipiului Bucureştiul, acte contestate în instanţă de reprezentanţii Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.

Arhitectul- şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu susţine însă că proiectul trebuie să continuie pentru că s-au îndeplinit condiţiile legale. „În primă fază este adevărat că au fost unele probleme cu autorizaţiile, dar acum se deţin avizele necesare, iar proiectul care a fost declarat de utilitate publică şi a fost deja demarat nu mai poate fi oprit”, a precizat Pătraşcu.

Lucrări şi exproprieri

Prin proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus, Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, iar primul tronson urmează să se finalizeze anul acesta.

În privinţa exproprierilor imobilelor, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, preciza că “rămân deocamdată câteva case monumente istorice" care au fost declasate din ordin al ministrului Culturii, iar printre acestea se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.