Restanţele la creditele în euro, mai scăzute dect cele în lei

Restanţele la creditele în lei au o pondere mult mai mare în sumele datorate faţă de nivelul restanţelor la împrumuturile în euro, însă avansul este mult mai rapid în cazul întârzierilor la plata creditelor în moneda europeană, care s-au triplat în ultimul an, a arătat directorul Biroului de Credit.

Astfel, Şerban Epure a arătat că valoarea restanţelor curente în totalul sumelor datorate pentru credite în moneda naţională a urcat de la 1,41% în octombrie 2008 la 2,77% la finalul lui septembrie 2009, ceea ce reprezintă aproape o dublare.

Pe de altă parte, în cazul creditelor în euro, în acelaşi interval, valoarea restanţelor curente în totalul sumelor datorate a crescut de circa 3,5 ori, până la 1,23% la sfârşitul lui septembrie. În octombrie 2008, nivelul acestora era de 0,35%.

Directorul general al Biroului de Credit (BC) a mai precizat că, pentru totalul creditelor monitorizate de instituţie, valoarea restanţelor curente în totalul sumelor datorate a avansat la 2,28% în septembrie 2009, de la 0,96% în octombrie 2008.

Totodată, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a explicat că ponderea mai mare a restanţelor la creditele în lei faţă de creditul în valută este justificată tocmai de profilul celor două tipuri de împrumuri.

"În creditul în lei, împrumuturile de consum reprezintă 95%, spre deosebire de creditul în valută, în care ponderea împrumurilor negarantate, de consum, este de 62%", a precizat Gheţea, subliniind că gradul de neconformare la plată este mai mare în cazul finanţărilor fără garanţii.

În plus, preşedintele ARB a arătat că împrumuturile în lei sunt luate pe o durată medie (3-10 ani), cu o valoare mică, fiind distribuite mai ales în magazinele de bunuri de consum.

Spre deosebire de acestea, creditul în valută este luat pentru sume ridicate, pe o durată mare, debitorii mizând pe creşterile salariale anticipate pentru a acoperi riscul valutar.

"Cererea pură de credit, aşa cum o numim noi, a scăzut pe toate segmentele, cu excepţia cardurilor de credit. O ramură a activităţii Biroului de Credit care a crescut este monitorizarea debitorilor", a precizat Epure, în cadrul unei dezbateri cu privire la creditarea în România.

În acest sens, datele BC arată că, în intervalul noiembrie 2008-septembrie 2009, cererea pe segmentul cardurilor de credit a crescut la 9,9%, de la 6,4% în perioada anterioară, respectiv ianuarie-octombrie 2008.

În aceleaşi perioade comparate, cererea pe creditul de consum a scăzut de la 77,3% la 53,3% din activitatea la BC, iar cererea pe credit ipotecar de la 4,8 la 3,2% din rapoarte. Totodată, monitorizarea debitorilor s-a intensificat, de la 3,6% la 26,9%.

Biroul de Credit monitorizează evoluţia împrumuturilor persoanelor fizice, cu valori sub 20.000 lei.