Rechinii galbeni nu se lasă pescuiţi de primărie: bătaia pe autorizaţie se face în stil mafiot

Patronii firmelor de taxi au ajuns cu ameninţările până la Primăria Capitalei, pentru a fi siguri că nu-şi pierd licenţa. Alţii, ca să reziste, practică “cerşetoria pe patru roţi”.

„Transportul fără licenţă este infracţiune! Astfel de taximetrişti pot face închisoare dacă îşi desfăşoară activitatea astfel, şi în formă continuată“, precizează Ion Dedu, directorul Direcţiei de Transport a Primăriei Capitalei, cea care eliberează licenţe pentru taximetrişti în Bucureşti. Situaţia există. Sunt mii de cazuri în Bucureşti, însă nimeni nu a făcut nicio zi de puşcărie pentru asta. Interesele financiare ale patronilor de taxi sunt uriaşe, iar bătaia pentru licenţe se face prin ameninţări şi ajunge până la escrocherii care au produs, de exemplu, 15 milioane de lei datorii către stat doar în 2011.

„Noi nu am mai prelungit licenţa firmelor care aveau datorii. Anul trecut am retras 400 de autorizaţii. Ne străduim să menţinem această activitate într-o zonă legală, pentru că oamenii nu mai au bani şi văd în activitatea asta o sursă de venit. Nu vă zic că s-au făcut presiuni şi asupra noastră din partea patronilor“, susţine Dedu.

Metode necurate

Acesta spune că multe dintre companii s-au spart şi şi-au mutat activitatea pe firme mai mici şi mai curate, pentru care au folosit autorizaţii vechi. Mai mult, au pus spre închiriere multe dintre autorizaţii. Ceea ce este ilegal. Însă nu poate fi probat în faţa instanţei decât cu flagrant.
Şi în cazul taximetriştilor care circulă cu acte în regulă prin Capitală situaţia este critică, susţine directorul, căruia i-au trecut pe la urechi multe dintre obligaţiile şoferilor care lucrează pentru un patron şi îşi riscă libertatea.

Astfel, mulţi sunt presaţi să nu aducă încasări prea mari, pentru că ar plăti ei din buzunare taxele şi impozitele rezultate din veniturile în plus. Sunt forţaţi să folosească quarţ-ul (componentă a brichetei, care eliberează impuls electric), ca să şteargă memoria aparatului de taxat. Alţii folosesc „maimuţa“, pentru a umfla preţul, iar astfel de metode de supravieţuire îi determină să ajungă nişte infractori. Soluţii la problemă există, doar că nu se aplică.

„Primarul Sorin Oprescu a vorbit la Parlament pentru introducerea unui tarif unic, suportabil şi pentru populaţie, şi pentru taximetrişti, pentru ca astfel concurenţa să se desfăşoare pe zona calităţii. Discuţii au existat şi despre combaterea fraudei, cu furnizorii de aparate de fiscalizat, cu cei de la Ministerul Finanţelor sau de la metrologie, pentru a găsi o poziţie în jocul ăsta de-a şoarecele şi pisica. Doar că taximtriştii s-au pus mereu la punct cu tehnologia“, povesteşte Dedu.

Cauza fenomenului

Fenomenului „pirateriei“, care face cele mai multe victime, a apărut din cauza numărului limitat de autorizaţii, dar şi din cauza sărăciei. Asta face din aceşti şoferi nişte infractori însă. Cei mai periculoşi, pe lângă faptul că se comportă ca nişte cerşetori pe patru roţi, recurg la violenţă şi şantaj pentru a fi siguri că nu pleacă fără bani acasă. Autorităţile îi identifică uşor, însă lupta cu ei se dă de fapt tot în instanţă.
„Pirateria este o faptă penală, poate fi combătută de către Poliţie. Ei pot depista şi constata că aceştia acţionează ilegal, iar apoi probele să ajungă în instanţă“. Şi cam acesta este circuitul taximetristului în natură. Pentru că nimeni nu-şi bate capul cu ei, nici primăria, care susţine că nu e de competenţa ei să-I combată, de cealaltă parte poliţiştii nu beneficiază de suficiente resurse pentru a organiza flagranturi.

Presiunile „piraţilor“

Cât despre taximtriştii care operează la aeroporturi şi gări, diectorul din cadrul primăriei susţine că, de exemplu, la Otopeni, şoferii şi-au dezvoltat o structură psihologică diferită. Nici măcar dosarele penale nu-I mai sperie. Nu se lasă cu una cu două şi au tupeul, de multe ori, să facă plângere penală poliţiştilor care îi forţează să părăsească incinta dacă nu au autorizaţie.

„Ştiţi ce se întâmplă în astfel de cazuri? De fapt, tot poliţistul pică victimă, pentru că i se blochează salariul din cauza plângerii. Vă zic, şi mie mi-era ruşine când mă întoarceam din străinătate şi trăgeau ăia de mine pe la aeroport. De ce te iei, nene, de mine? Ce ţi-am făcut?“, constată şi Dedu veşnica problemă a taximtriştilor agresivi şi ilegali de la aeroport.

„Mergeti în Anglia. Acolo un taximetrist îşi ia atestatul în vreo trei ani, cu examene foarte grele. La noi durează doar câteva zile. Acolo, şoferii sunt testaţi psihologic, din punct d evedere a cunoştinţelor despre oraş, cum vorbesc, dar şi cum se îmbracă. La noi, legea a fost modificată în funcţie de interes“, completează oficialul.