Falimentul RADET, „mica Grecie” a Capitalei. Vezi ce datorii are regia şi cum vor fi afectaţi bucureştenii

Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) este cea mai păguboasă instituţie subordonată administraţiei locale din Bucureşti, acumulând în ultimii 20 de ani datorii de până la 2, 2 miliarde de lei. În lipsa unui sprijin financiar de la Guvern pentru acoperirea penalităţilor, Primăria Capitalei încercă evitarea falimentului regiei prin delegarea gestiunii, aşa cum a făcut cu Apa Nova.

Diagnosticul pentru RADET a fost dat oficial de mai mulţi specialişti de la companii de consultanţă şi audit, plătiţi de municipalitate pentru a întocmi un studiu de oportunitate privind delegarea gestiunii acestei regii.

Potrivit acestui raport, reţeaua termică primară şi cele de distribuţie necesită reabilitare în proporţie de 90% fiecare. De asemenea, datoriile istorice de până la 2, 2 miliarde de lei au fost cauzate de un cerc vicios: subvenţiile promise şi date de Primăriei populaţiei Bucureştiului pentru încălzire au fost acoperite financiar cu întârziere de către Guvern, ceea ce a dus la decalarea plăţii materiei prime de la RADET la SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN), companie controlată de Ministerul Economiei.

„Anul 2011 este foarte important, având în vedere că reprezintă începutul unei noi perioade în evoluţia situaţiei financiare a RADET odată cu eliminarea subvenţiulor acordate de Guvern, ca ajutor de stat”, a declarat Mircea Raicu, viceprimarul Capitalei.

Se caută investitori

Aflată în dezbatere publică până la 10 iulie, delegarea gestiunii RADET unei companii, aşa cum s-a concesionat canalizarea şi sitemul de apă societăţii Apa Nova, este propusă de primarul Capitalei, Sorin Oprescu. În expunerea de motive, edilul-şef susţine măsurile recomandate de consultanţii plătiţi cu aproape 500.000 de lei.

Astfel, „pentru ca mediul de afaceri să fie suficient de interesat de serviciul public de termoficare, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) trebuie să diminueze pierderile pe reţelele de transport şi distribuţie, lichidarea datoriilor şi modernizarea sistemului”.
„Nu cred că o va prelua cineva. Cine e nebun să o ia în situaţia asta, ca apoi, în primul an, să dea faliment? Problema la RADET nu sunt datoriile istorice, ci datoriile curente, adică pierderile generate de tehnologia învechită”, a explicat ieri, pentru „Adevărul”, economistul Ilie Şerbănescu. El a adăugat că am putea vorbi despre RADET ca despre „o Grecie a Bucureşiului”.

Primarul pregăteşte „operaţia estetică” a RADET

Ieri, în cadrul şedinţei de Consiliu General, s-a adoptat proiectul de hotărâre cu privire la planul de măsuri pentru redresarea financiară a regiei. Astfel, până în 2015, RADET trebuie să facă restructurări de personal, de la 4.500 la 2.500, câştigând astfel 23 de milioane de euro. De asemenea, se are în vedere vânzarea CET Casa Presei Libere către ELCEN, în contul datoriei principale, implicarea Primăriei în anularea sumei de 700 de milioane de lei, ce reprezintă o parte din penalităţile datorate de regie tot către ELCEN, şi creşterea preţului gigacaloriei de la 119 lei la 250 de lei.
La 30 iunie 2010, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti a raportat că nivelul creditelor contractate în scopul finanţării investiţiilor realizate în prezent se ridică la aproape 205 milioane de lei.

"Dacă s-ar găsi un investitor, acesta va fi nevoit să recurgă la singur lucru: să mărească de trei ori preţul gigacaloriei pentru consumatori"
Ilie Şerbănescu
Economist

"Datoria RADET ar putea fi redusă prin controlarea ajutoarelor la întreţinere, nu acordată la toată lumea, cum se face acum"

Mircea Raicu
Viceprimarul Capitalei

1, 7 milioane de bucureşteni afectaţi

Sistemul de distribuţie a căldurii în Bucureşti a fost conceput şi construit între anii 1960 şi 1970 şi trebuia să transporte peste 9.000.000 de gigacalorii pe an, atât pentru populaţie, cât şi pentru marile platforme industriale. Astăzi, RADET mai transportă 4.000.000 de gigacalorii pe an, ceea ce a duce la pierderi mari de energie pe o reţea a cărei vechime a fost depăşită din anul 2000. Cu toate acestea, Bucureştiul este pe locul cinci ca mărime din lume şi al treilea din Europa la capitolul „Sistem de transport şi distribuţie a energiei termice într-un oraş”.

„Falimentul RADET ar afecta 1, 71 milioane de locatari, în condiţiile în care regia asigură producerea, transportul şi distribuţia căldurii, în principal, la populaţia care locuieşte în circa 570.000 de apartamente grupate în 8.600 de blocuri”, a precizat Mircea Raicu, viceprimarul Capitalei.

Însă şi privatizarea regiei ar afecta bucureştenii care, în proporţie de 80%, sunt conectaţi la sistemul public de distribuţie a căldurii. „Dacă s-ar găsi un investitor, acesta va fi nevoit să recurgă la singur lucru: să mărească de trei ori preţul gigacaloriei pentru consumatori. Asta nu ar presupune debranşare în masă şi conectare directă la gaze, aşa cum s-a întâmplat în multe oraşe din ţară, ci ar însemna ca jumătate din bucureşteni să îngheţe în case”, a mai spus Ilie Şerbănescu, fost ministru al Economiei.

Averea directorul RADET, trecută pe numele soţiei

Potrivit declaraţiei de avere depuse în iunie 2011 a şeful RADET, Bogdan-Mihai Becheanu, beneficiază de terenuri cu o suprafaţă totală de peste 15.000 de metri pătraţi, de ceasuri şi bijuterii în valoare de 15.000 de euro şi de două case din Voluntari, judeţul Ilfov. Titularul acestei averi este însă soţia lui Becheanu, Mariana, care este director de cabinet al Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Şeful Marianei Becheanu este, astfel, Lucian Duţă, fost membru al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, instituţie care controlează RADET.
Directorul Becheanu nu a putut fi contactat pentru a comenta situaţia falimentară a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti.