Bucureşti: O casă de bilete la şase staţii RATB

Din cele aproape 2.000 de staţii ale mijloacelor de transport în comun, doar 300 dintre acestea au prin preajmă şi case de bilete. Pentru cei care vin temporar în Capitală sau pentru bucureştenii care nu circulă des cu autobuzul sau tramvaiul, absenţa caselor de bilete îi poate arde la buzunar.

De multe ori se întâmplă să mergi cu tramvaiul, autobuzul sau troleibuzul câteva staţii la rând până să întâlneşti o casă de bilete. Pentru cei care nu folosesc zilnic mijloacele de transport în comun, absenţa caselor de bilete poate însemna o amendă, dacă sunt surprinşi de controlori fără bilet.

Astfel, pe traseul tramvaiului 41, de-a lungul a două staţii nu există nicio casă de bilete. De la staţia Orşova până la Piaţa Crângaşi, traversând Podul Ciurel, ai de mers cu tramvaiul trei minute.

Pe jos, această distanţă ar fi parcursă în 15 minute. Dacă pleci din zona Orşova şi nu ţi-ai cumpărat bilet cu o zi înainte, ai două variante. Ori te întorci o staţie pe jos, până la Lujerului, ori mergi până la Piaţa Crângaşi două staţii, ca să cumperi un tichet.

Situaţia unui turist se complică şi mai mult, mai ales că acesta nu are niciun indicator care să-l orienteze. „Mi se pare anormal să parcurg o distanţă aşa de mare pe jos doar pentru că responsabilii de la RATB nu se îngrijesc să monteze case de bilete. Mai au şi tupeul să ne ceară legitimaţii de călătorie,  când nu avem de unde să ni le procurăm“, a spus indignat Florin Cârstea, în vârstă de 34 de ani.

Pentru RATB nu e rentabil să aibă mai multe puncte de vânzare

Reprezentanţii RATB au însă altă opinie, din care reiese că, din raţiuni de rentabilitate, călătorul căruia nu i s-a oferit posibilitatea să cumpere bilet poate fi amendat.

„Plângerile vin de cele mai multe ori chiar de la cei care sunt prinşi călătorind fără bilet. Aproape 60% dintre staţii sunt în afara inelului central şi nu este rentabil să avem un număr de angajaţi egal cu numărul staţiilor. Ne-ar costa mai mult decât încasările”, a declarat Gheorghe Aron, directorul Regiei Autonome de Transport Bucureşti. El a adăugat că tocmai de aceea a venit cu varianta încărcării electronice.

Pentru a rezolva nemulţumirea bucureştenilor, reprezentanţii RATB au în vedere începând cu această toamnă, montarea de aparate automate de eliberare a tichetului de călătorie, care vor funcţiona non stop. „În prima fază nu se vor desfiinţa ghişeele, ci automatele vor fi puse în zonele cu multe solicitări“, a mai spus directorul RATB.
 
Program scurt la case

Unele case de bilete sunt deschise de la ora 6.00, precum cele de la Apărătorii Patriei, Arcul de Triumf, Brâncoveanu sau Calea Vitan şi altele, de la 6.30. Ghinionul călătorilor este că mulţi controlori urcă în mijloacele de transport în comun încă de la ora 6.00.

 „Acum câteva zile, în timpul săptămânii, am vrut să cumpăr bilet. Ciudat este că programul începea la ora 6.00, era 6.30 şi casa era închisă“, a spus Alina, o tânără din Bucureşti.

Şi programul de închidere este diferit de la o casă la alta. Unele sunt deschise până la 20.30, altele, până la 20.00. Sâmbăta şi duminica unele sunt închise, altele funcţionează doar până la ora 14.00.„Dacă la ora 6.00 vine un singur călător să cumpere bilet, nu mai este rentabil să ţinem un om de la acea oră la casă. Astfel, programul se modifică în funcţie de fluxul de călători din zona respectivă”, a precizat directorul RATB.