EXCLUSIV Profetul de la Cambridge: „Doar SUA mai poate salva România de la dezastru"

Reputatul profesor Nicholas Boyle, de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, cel care a prezis că anul 2014 va fi unul fatidic, a acordat un interviu pentru „Adevărul de Seară”  în care vorbeşte despre cum ne poate salva SUA de la dezastru economic şi care vor fi cele mai acute probleme cu care ne vom confrunta în următorii ani, bazându-se pe un determinism istoric simplu. Şi-anume că de cinci secole încoace, în a d

Profesorul care a scris cartea „Cum să supravieţuim crizei următoare” are în spate o viaţă de cercetare în domenii precum politică, economie, filozofie, teologie şi literatură, cât şi cercetări cu privire la starea politicii globale şi cauzele, consecinţele crizei financiare actuale.

Cercetătorul avertizează că 2014 ne-ar putea condamna la un secol de violenţe şi sărăcie fără precedent. Dar, totodată, Boyle este convins însă că această situaţie poate fi schimbată de „o singură mare putere”: SUA.

ADS: Ce ar trebui să facem ca să supravieţuim în faţa acestei crize?

N.B.: România este într-un context favorabil, faptul că face parte din UE ar putea-o salva. Viitorul depinde însă de o renaştere a spiritului original al Uniunii, cu angajamentul său faţă de integrarea tot mai strânsă. Altfel naţionalismul va conduce doar la dezastru, pentru că nu statele-naţiune sunt cheia stabilităţii, ci organizaţiile internaţionale.
Mai mult decât atât, dacă oamenii nu-şi onorează promisiunile şi nu încetează să creadă în promisiunile altora, aceasta este calea sigură spre ce-i mai rău. Trebuie să existe o bază reală în economia de activitate pentru revigorarea încrederii în „economia de promisiuni”. Nu avem nevoie de un pachet de măsuri de salvare, cât de forţă de muncă

România va avea soarta Greciei?

N.B.: Sunt ţări care o duc mult mai rău decât România, despre ele nu se vorbeşte încă atât de mult. Uitaţi-vă la situaţia Irlandei...

Guvernul României a aplicat deja măsuri drastice de austeritate: -25% din salariile bugetarilor...

N.B.: Austeritatea nu este măsura corectă într-o astfel de situaţie. Desigur, guvernul trebuie să fie preocupat de propriile lui credite pe care le are de onorat. Dar are, de asemenea, responsabilitatea de a ţine pasul şi cu cererile economice din cadrul naţiunii şi să nu lase pe nimeni8 să moară de foame. Va fi greu pentru România să menţină acest echilibru.

Care vor deveni cele mai acute probleme până în 2014?

N.B.: Securitatea, schimbările climatice şi migraţia

Sunt destui oameni care vorbesc desprepreviziunile dvs despre 2014 ca despre previziunile apocaliptice prezise pentru 2012, pe sistemul "este doar un alt scenariu ..."

N.B.: Eu nu prezic un rezultat special. Am spus că în următorii patru ani se vor lua decizii foarte importante ce vor determina cursul evenimentelor pentru mult timp de-acum încolo.

Totul depinde în cele din urmă de America, care poate să reducă declinul economic - să împartă cu alţii resursele şi până la urmă propriul standard de trai. Până la urmă doar SUA vă poate salva de la dezastru.
Şi în Statele Unite se vor opera schimbări majore. Vom vedea alegeri intermediare (în eventualul unui asasinat), şi va fi ales un preşedinte din opoziţie. Cum ar fi Sarah Pallin.

Ce rol va avea FMI în următorii ani?

N.B.: FMI ar putea deveni primul agent autonom al globalizării politice care este necesară pentru a completa şi controla globalizarea economiei. Până acum a reuşit să influenţeze criza economică în favoarea noastră.

EURO va supravieţui? Preşedintele FMI a spus că nu ar trebui să subestimăm YUAN-ul, moneda Chinei

N.B.: EURO nu poate continua în stilul ăsta! Vor exista tot mai multe ţări care vor renunţa la moneda unica. Oricum, China şi India vor deveni două mari puteri economice care pot influenţa gestionarea economică globală.

Pe ce date istorice se bazează Nicholas Boyle:

În 1517, Martin Luther bătea în cuie tezele sale reformiste în lemnul porţii bisericii din Wittenberg, aprinzând astfel văpaia Reformei şi emergenţa protestantismului.

Un secol mai târziu, în 1618, se încheia Războiul de 30 de ani, iar 1715 a marcat ascensiunea Casei de Hanovra la conducerea Marii Britaniei şi Irlandei în locul Stuarzilor.
Congresul de la Viena care a avut loc în 1815, după înfrângerea lui Napoleon, a consfinţit mai apoi o perioadă de relativă stabilitate în Europa, asta până când a izbucnit Primul Război Mondial care a dat tonul discordiilor naţionaliste care au măcinat istoria contemporană şi continuă să o facă.