Bucureşti: Produsele bio, scumpe pentru buzunarul bucureşteanului

Bucureştenii nu se îngrămădesc în magazinele cu produse nemodificate genetic din cauza preţurilor piperate. Chiar şi aşa, piaţa produselor bio a devenit cunoscută în Capitală în ultimul an. Unii clienţi preferă produse alimentare, cosmetice, suplimente nutritive sau de curăţare organice în locul celor obişnuite, chiar dacă plătesc chiar şi de trei-patru ori mai mult.

Cele câteva magazine din Bucureşti şi alte câteva unde se pot face comenzi on-line, satisfac deocamdată nevoile numărului nu prea mare de clienţi care vor să fie sănătoşi cu orice preţ. “Românii sunt încă reticenţi la aceste produse. Poate şi preţul îi mai ţine încă la distanţă. Noi am amenajat un raft special cu făină, paste, orez, sosuri, sucuri, toate obţinute pe cale organic şi vin din ce în ce mai mulţi curioşi ”, a spus Raluca Pavel, PR Mega Image.

Un alt magazin cunoscut de consumatorii de produse bio este Pukka Food. Magazinul importă majoritatea produselor din Anglia şi Germania deoarece industria bio locală aproape că nu există.
Reprezentanţii intenţionează ca, în premieră în Capitală, să aducă mezeluri „bio”, din carne de animale care au fost crescute cu hrană neprelucrată.

Proprietarii magazinului cu produse bio “Leacul”, povestesc că au dus o adevărată luptă pentru a schimba mentalitatea oamenilor. “Primii clienţi intrau mai mult din curiozitate şi trebuia să explicăm fiecăruia ce înseamnă aceste produse şi care sunt efectele asupra sănătăţii”, a spus Ionuţ Teglas, reprezentantul magazinului “Leacul” din Capitală .

"De fapt vrem să mâncăm ca pe vremea comunismului"

Cumpărătorii se află însă, de multe ori, în situaţia de a renunţa la o alimentaţie sănătoasă care le-ar dezechilibra însă bugetul. “Am ajuns să dorim să mâncăm produse organice, aşa cum mâncam pe vremea comunismului. Mai bine cumpărăm de la ţărani produse tradiţionale astfel încât să-I ajutăm şi pe ei să se întreţină din agricultură”, a spus Adrian Ursu, unul dintre clienţii care cerceta cu atenţie, azi dimineaţă, rafturile cu produse bio dintr-un supermarket. 

Preţurile destul de piperate îi sperie însă pe majoritatea clienţilor. Laptele costă între 6 lei şi 9 de lei litrul, un kilogram de orez între 15 lei şi 20 de lei, uleiul de floarea soarelui 25 de lei, un kilogram de dovlecei 13 lei, un kilogram de morcovi 5,5 lei, o legătură de pătrunjel 2,5 lei iar preţurile îşi păstrează proporţiile la majoritatea produselor care se găsesc şi în variant bio şi în cea convenţională.

Cu ce se deosebesc produsele "bio" de cele normale?

Produsele ,,ecologice” (termen protejat si atribuit Romaniei pentru definirea acestui sector si sinonim cu organic sau biologic)  se deosebesc fata de cele obtinute din agricultura conventionala prin următoarele:

"• se obţin prin interzicerea strictă a folosirii organismelor modificate genetic (OMG- uri) şi prin restricţii riguroase privind folosirea pesticidelor chimice sintetice (erbicide, fungicide,...), a îngrăşămintelor chimice si a antibioticelor ;

•  se produc in conformitate cu regulile si principiile agriculturii ecologice riguros stabilite in legislatia nationala si comunitara din domeniu. Conformitatea produselor ecologice, daca producatorii respecta si aplica in activitatea lor legislatia in vigoare, este stabilita de catre organisme de control aprobate de MAPDR care fac inspectia fermelor si elibereaza certificatul de produs ecologic;

• numai dupa eliberarea de catre organismul de control a certificatului de produs ecologic producatorul poate sa utilizeze pe eticheta produsului si pe documentele care-l insotesc, mentiunea ,,produs ecologic”

• agricultura ecologica îşi propune reducerea consumului energetic şi material şi, pe cât posibil ridicarea productivităţii la unitatea de suprafata, care este principalul handicap faţă de agricultura convenţională;

• se realizează o stabilitate mai mare a producţiilor (la niveluri mai scăzute cu 20-30 % fata de agricultura conventionala )
• reducerea dependenţei energetice a sistemului in procent de 40% fata de agricultura conventionala", se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

De ce sunt mai scumpe?

"• ca o consecinţă a aplicării agriculturii ecologice se înregistrează o creştere a preţului produselor ecologice în medie cu 25-30% fata de pretul produselor conventionale deoarece :
• productiile sunt mai mici cu cca 20-30 % in raport cu agricultura conventionala pe fondul unor cheltuieli cu manopera semnificativ mai mari, astfel pretul de comercializare este mai mare fiind necesara macar acoperirea costurilor de productie ;

• aceste produse au o calitate net superioara fata de produsele conventionale pentru ca nu contin nici-o substanta chimica de sinteza ; -ofera deplina siguranta consumatorului datorita controlului respectarii principiilor agriculturii ecologice de catre un organism de control ;

• ofera deplina incredere consumatorului de produse ecologice datorita  siglei si etichetarii specifice care garanteaza ca un produs care poarta aceste mentiuni provine din agricultura ecologica si sunt obtinute in conformitate cu legislatia in vigoare ;

• sistemul de agricultura ecologica contribuie la protecţia mediului, îmbunătăţirea resurselor naturale, bunăstarea animalelor şi la revitalizarea comunităţilor rurale", se mai arată în comunicat.


Sunt mai bune pentru sanatate?

"• Sunt cele mai bune pentru sanatate pentru ca unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textură şi calităţi autentice şi atractive.  Acest lucru este posibil deoarece in agricultura ecologica utilizarea substantelor chimice de sinteza este interzisa. Pe lângă furnizarea de alimente gustoase şi autentice, agricultura ecologică are ca scop şi obţinerea de produse diversificate, care corespund preferinţelor şi abilităţilor culinare ale consumatorului modern.

• Hrana ecologică, produsa de industria alimentară ecologică, este alimentul care păstrează nealterate principiile alimentare şi nu cuprinde elemente, dovedit nocive, pentru sănătatea omului", susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Un exemplu concret: un castravete ecologic fata de un castravete normal

"•Raspuns: un castravete ecologic fata de un castravete conventional se obtine din seminte netratatate cu fungicide, nu se foloseste pentru fertilizare nici-un ingrasamint chimic, ci numai compost obtinut din propria ferma, combaterea bolilor se face prin metode preventive:utilizarea de soiuri cu rezistenta genetica, lupta biologica sau combatere cu preparate din plante, spre deosebire de un castravete conventional care se fertilizeaza chimic si se stimuleaza cu fitohormoni de sinteza in vederea cresterii productiilor, iar rezidurile se acumuleaza in legumă.

Urmare a modului de productie ecologic nu se obtin in agricultura ecologica legume sau fructe de mari dimensiuni ci se obtin legume sau fructe mai mici dar care au un continut echilibrat si bogat in saruri minerale si cu  gust armonios", explică reprezentanţii ministerului.