Procurorii cer arestarea a 20 de persoane în cazul înmatriculărilor frauduloase de maşini

Suspecţii sunt acuzaţi că aduceau maşini de lux din străinătate şi le înmatriculau în România cu ajutorul unor poliţişti.

Tribunalul Bucureşti începe, astăzi, la ora 16.30, dezbaterea propunerii de arestare preventivă a celor 20 de persoane din dosarul privind înmatriculările ilegale de vehicule de lux. Parchetul cere arestarea lui Constantin Cornel Niculoiu, Alexandru Patrik Rada, Ion Hristache, Adrian Vasile Păun, Aurel Marian Petre, Bogdan Treveleanu, Valentin Costin Petculescu, Cristian Hurmuzache, Adrian Vlăsceanu, Florin Cojocaru, Gabriel Marculescu, Ion Bărzăianu, Valentin Petcu, Marian Popa, Ionuţ Birjaru, Grafi Ion, Daniel Zardova, Ştefan Ciobănescu, Mădălin Florentin Tănase şi a lui Manuel Brunati, potrivit Mediafax.

Trafic de maşini de lux
În acest dosar, coordonat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, începând de la 1 august au fost deja puse sub învinuire 36 de persoane, printre care angajaţi ai Serviciului Permise şi Înmatriculări Auto Bucureşti şi ai Registrului Auto Român.
Concret, este vorba despre doi poliţişti de la Secţia 26 Poliţie, un angajat al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări de Vehicule (DRPCIV), trei angajaţi ai RAR şi un jandarm de la Direcţia judiciară.
În cauză se efectuează cercetări cu privire la introducerea în mod fraudulos pe teritoriul României, în perioada 2009-2011, a 15 autoturisme (marca Audi, Mazda, BMW, Chrysler, Citroen, Opel, Volkswagen, Skoda, Mercedes Benz, Alfa Romeo, Nissan, Mitsubishi şi Dacia) sustrase sau închiriate din străinătate, fără intenţia de a fi restituite, de către o grupare infracţională compusă din învinuiţii din cauză.
Ca mod de operare, autoturismele erau închiriate din străinătate de la societăţi de profil şi introduse în ţară anterior expirării perioadei de închiriere, iar pe teritoriul României acestora le erau falsificate documentele de provenienţă, în vederea înmatriculării ulterioare. După falsificarea documentelor de provenienţă, cu complicitatea unor funcţionari din cadrul RAR şi DRPCIV, autoturismele erau înscrise în circulaţie, după care erau valorificate prin intermediari.

Prejudiciu de 200.000 de euro
Anchetatorii au mai stabilit că un alt mod de operare a învinuiţilor consta în identificarea de autoturisme înmatriculate legal pe teritoriul României, similare ca model, marcă şi an de fabricaţie celor de provenienţă ilicită, în vederea falsificării ulterioare a documentelor de identificare ale autoturismelor aduse în ţară în mod nelegal.
În acest sens, învinuiţii beneficiau de sprijinul unor poliţişti sau alţi funcţionari care le efectuau verificări în evidenţele oficiale şi le comunicau datele privind situaţia juridică a unor autoturisme. Cu datele astfel obţinute, învinuiţii "fabricau" documente pentru autoturismele sustrase, singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de şasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecţiei tehnice periodice, spune sursa citată.
Potrivit anchetatorilor, scopul final al învinuiţilor era ca, în final, autoturismele să fie vândute unor cumpărători de bună credinţă în vederea realizării în acest mod a unor foloase materiale injuste.
Prejudiciul cauzat de învinuiţi prin activitatea infracţională desfăşurată în cauză (15 autoturisme) depăşeşte până la acest moment suma de 200.000 de euro.

Vom reveni cu amănunte.