Privatizarea RADET dublează factura la întreţinere

SCENARII Primarul general al Capitalei Sorin Oprescu vrea concesionarea RADET-ului, ceea ce ar putea însemna ca în zece ani, factura la căldură să se dubleze sau chiar tripleze. Experţii în termoenergetică susţin că privatizarea RADET nu este necesară întrucât costurile gigacaloriei ar putea fi diminuate prin aplicarea unor planuri care există deja pe masa primarului general, Sorin Oprescu.

În fiecare iarnă, împovărat de costurile pe care municipalitatea le suportă pentru a subvenţiona preţul gigacaloriei, Sorin Oprescu spune că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) este o gaură neagră care consumă aproape jumătate de bugetul Primăriei Capitalei. Săptămâna trecută, Oprescu le-a prezentat consilierilor generali un studiu, pentru care a plătit 120.000 de euro companiei PricewaterhouseCoopers, şi care propune trei scenarii pentru a rezolva problema RADET: gestiunea Regiei delegată către un operator deţinut 100% de Primăria Municipiului Bucureşti, gestiunea directă şi trecerea angajaţilor la instituţie sau gestiunea privată către un operator public-privat sau 100% privat.

Prima variantă presupune ca primăria să investească în următorii 12 ani 2,081 miliarde de euro, În cazul în care ar alege cel de-al doilea scenariu, municipalitatea ar trebui să investească 1,924 de miliarde de euro. Cea mai convenabilă este varianta privatizării în care primăria ar mai acorda subvenţii timp de doar doi ani, adică ar mai suporta o gaură în buget de un miliard de euro.

Dacă ar opta pentru primele două variante, primăria ar avea controlul asupra tuturor operaţiunilor RADET, însă nu ar rezolva problema de fond, aceea a banilor. În cazul privatizării Regiei, municipalitatea ar face o economie la buget, iar investitorul va aduce şi el un procent la bugetul Capitalei, prin plata de taxe şi impozite. În schimb, există riscul ca acest investitor să nu-şi respecte obligaţiile stipulate în contract iar preţul gigacaloriei pe care-l plăteşte populaţia să crească. „Eu personal prefer concesionarea. Am venit cu această propunere deoarece de anul acesta nu mai putem subvenţiona RADET. Dacă Regia va fi concesionată, vom mai plati doar doi ani subvenţii. Dacă nu va fi concesionată, Primaria trebuie să facă investiţii de peste 2 miliarde de euro în următorii doi ani, în infrastructură“, a declarat, joi, Sorin Oprescu.

Soluţiile specialiştilor
Experţii în termoenergetică susţin că ideea privatizărea RADET nu este una viabilă. „Eu ştiu că municipalitatea ar vrea să concesioneze RADET, dar nu o să găsească niciodată un concesionar. Eu cred că lucrurile s-ar rezolva mult mai simplu dacă domnul primar s-ar uita peste cele cinci studii depuse la Primărie despre măsurile care ar trebui luate pentru eficientizarea lucrurilor la RADET“, a declarat, pentru „Adevărul de Seară“, Tudor Popescu, expert în termoenergetică. 

El a subliniat faptul că în Capitală există patru surse de energie: CET Sud, CET Vest, CET Grozăveşti şi CET Progresul, dar sunt şase secţii de întreţinere ale RADET: „Ar trebui să fie tot patru, aferente fiecărui CET. Dacă s-ar tăia două din ele, s-ar economisi între 5 şi 10% dintre costurile RADET“, a subliniat Popescu. De altfel, el a mai spus că apa caldă ar trebui scoasă din punctul termic şi mutată la baza blocului. „Dacă s-ar lua toate măsurile necesare, costul gigacaloriei ar scădea de la 311 la 110 lei“, a mai spus Popescu. Deocamadată, studiul se află în discuţii la consilierii generali, urmând a se stabili ce variantă va fi adoptată.

Privatizarea dorită din 2004
Discuţii despre privatizarea sau concesionarea Regiei au existat încă din timpul mandatului de primar al lui Traian Băsescu, însă la vremea aceea nu a existat un studiu care să ajute la luarea unei decizii. Mai târziu,  guvernul elveţian a acordat o jumătate de milion de euro pentru un studiu privind performanţele regiei de termoficare. Aşa a apărut studiul efectuat de firma TRAPEC care recomanda privatizarea Regiei însă, după ce mai bine de 10 ani la rând RADET a ieşit în pierdere, în 2005, regia a avut profit, astfel încât edilii de la acea vreme au renunţat ideea privatizării.