O bucureşteancă şi-a reclamat şeful la CEDO că o hărţuieşte şi o înjură. Salariata a primit aviz favorabil pentru discriminare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CEDO) a fost luată cu asalt în ultimii ani de românii care s-au declarat nemulţumiţi de verdictele date de instanţele din ţară. Daniela Ivan, angajată a hotelului Pullman (fost Sofitel, hotel care face parte din grupul hotelier Accor) din Capitală a fost nevoită să se adreseze și ea instanței internaționale după ce a fost nemulțumită de judecata magistraților români.

Calvarul s-a declanșat în urmă cu şase ani, o perioadă despre care Daniela Ivan spune că a simțit-o apăsătoare, dar care nu a dezarmat-o din dorința de a le da curaj şi altor români să-și caute dreptatea în instanță dacă sunt nedreptățiți la locul de muncă.

 „Problemele au început în 2005 când la Bucureşti a venit un nou director al hotelului şi în cadrul unei şedinţe a anunţat măsuri noi salariale nefavorabile. Dintre toţi colegii mei, eu am fost singura care a vorbit spunând că este greu să te întorci la colegi să le transmiţi că salariile vor fi îngheţate“, a declarat Daniela Ivan.

A fost doar scânteia care, spune ea, a declanşat un adevărat şir de jigniri şi piedici de promovare din partea fostei conduceri. La câteva luni, angajata companiei a fost anunţată de desfiinţarea postului său de bussines development manager, iar în momentul în care aceasta a vrut să candideze pe alt post, i s-a cerut să-şi retragă cererea.

Aviz favorabil pentru discriminare

Daniela Ivan a rămas să lucreze în cadrul hotelului Pullman, dar prigoana a continuat şi în următorii ani, lucru care a determinat-o să facă memorii către forurile mai înalte ale companiei şi către Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării(CNCD).

„Am depus un memoriu către World Trade Center în martie 2007 care însă a fost direcţionat spre Bruno Vinette, exact persoana pe care o reclamasem şi care îmi recomanda să judec cu mai multă luciditate faptele. Ulterior la CNCD a afirmat că frizez mania persecuţiei, aceasta find doar o mică parte din exprimarea la adresa mea”, a mai povestit ea.

Daniela Ivan spune că în ciuda presiunilor, a reuşit să-şi păstreze calmul şi să se comporte profesionist, mai ales că are 20 de ani de experienţă în spate. Din partea CNCD a primit aviz favorabil pentru discriminare şi victimizare, semn că dovezile şi plângerea ei de hărţuire la locul de muncă erau îndreptăţite.

Mai mult, directorul de la acea vreme a fost amendat de CNCD, însă a atacat hotărârea la Curtea de Apel Bucureşti şi a reuşit să o anuleze.”Orice discuţie profesională era un prilej de atac. Am solicitat decenţă, dar acest fapt s-a considerat ca o atitudine negativă”, a povestit Daniela Ivan despre modul în care era tratată. Colegii săi i-au arătat sprijinul, dar tot ei au fost şi cei care, oficial, au dat declaraţii împotriva sa. Despre unii, afirmă Daniela Ivan, a aflat că după demisie au acționat și ei compania în instanță pentru motive asemănătoare cu ale sale.

Împotriva magistraților

Daniela Ivan a continuat să ceară în instanţă respectarea drepturilor şi a ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă verdictul a fost unul negativ. Angajata a fost nemulţumită de judecata magistraţilor şi a sesizat mai multe lucruri care au făcut-o să se simtă neîndreptățită. Astfel, a ajuns să-i reclame pe judecătorul de Curtea de apel şi pe şefa completului de judecată de la ICCJ la Consiliul Suprem al Magistraturii.

„Răspunsul CSM a fost că judecătorii îşi pot forma intima convingere. Judecătorul a copiat din dosarul lui Bruno Vinette, afirmaţii cum că aş fi certăreaţă, iar pronunţarea s-a dat când probele erau în derulare“, a mai povestit Daniela Ivan.

S-a declarat revoltată de faptul că altul era obiectul plângerii sale și susține că magistraţii au tratat cazul său de hărţuire la locul de muncă cu superficilitate.

„Eu reclamasem încălcarea drepturilor la egalitatea de şanse şi tratament, încălcarea drepturilor la pregătire profesională, la promovare, la un salariu egal şi credă ce era mai important că ceream dreptul la deminitate umană şi muncă”, a spus angajata hotelului Pullman.

Cu dosarul la CEDO

Procesul de la ICCJ s-a încheiat anul trecut exact înainte de plecarea fostului director din România şi preluarea conducerii de un alt manager. În urma solicitării făcute de „Adevărul“, conducerea companiei nu și-a exprimat un punct de vedere.

„Întrebarea pe care am auzit-o cel mai des a fost de ce nu am plecat din companie. Nu consider că e normal să pleci în momentul în care ai fost şi ai rămas un angajat implicat, devotat. Nu văd raţiunea de a pleca doar pentru că cineva doreşte asta. Am ales să merg până la capăt şi ce va fi mai departe, vom vedea“, a mai spus Daniela Ivan.

În prezent, dosarul său se află pe rolul CEDO care a admis cauza, iar angajata speră ca până la finalul anului să afle decizia finală.

Este nevoie de un precedent

Cazul său de hărţuire la locul de muncă este unul din cele 15 în medie care sunt semnalate la CNCD în fiecare an. În astfel de situații, în baza unei petiţii, CNCD dispune o investigaţie şi dă un aviz în funcţie de probe, dar şi o sancţiune contravenţională care poate ajunge la 8.000 de lei.

CNCD recunoaște că soluționarea unor astfel de reclamații este îngreunată de lipsa unui precedent care să dea câştig unui angajat în instanţa românească, dar şi faptul că avizul favorabil primit de Daniela Ivan a fost anulat de magistraţi.

„Am constatat că instanţele de judecată ezită să califice ca hărţuire astfel de situaţii. Ele sunt clar un abuz, însă instanţele arată că în raportul de muncă există o structură de subordonare, dar încălcarea demnităţii umane nu ţine de rapoarte de subordonare. Sunt fineţuri de interpretare juridică şi avem nevoie de timp ca jurisprudenţa să se aşeze“, a declarat președintele CNCD, Csaba Ferenc Asztalos(foto).

El a mai spus că de la declanşarea crizei economice, cazurile au devenit tot mai frecvente, însă în România, lipsa unui precedent nu-i acordă prea multe şanse angajatului. „Este o noutate în România şi este greu să găsim acel echilibru de la caz la caz. Trebuie să existe probe. Încă suntem departe, iar noi trebuie să protejăm ambele părţi, cu arme egale“, a comentat acesta.

 „Demersul Danielei Ivan este unul curajos, să meargă mai departe cu o astfel de acţiune care are un mare grad de noutate, să-ţi asumi asta la locul de muncă şi în societate, să ai nişte cheltuieli materiale cu avocaţii destul de consistente însă aştept cu curiozitate interpretarea de la CEDO“, a mai spus Asztalos.

Psihologii vorbesc și ei despre lipsa unui precedent, dar spun că în ultimii ani, tot mai mulți angajați îndrăznesc să reclame hărțuirea chiar dacă se și expun unor riscuri.

„În România , conform studiilor  s-a demonstrat că 49% dintre români s-au aflat în situații de dificultate la locul de muncă , iar un număr semnificativ îl reprezintă femeile. Un procent de 8% au afirmat că s-au confruntat cu hărțuirea psihologică la locul de muncă“, a declarat și psihologul Flori-Ana Andronache, coordonatorul Centrului Anti-Mobbing al Asociației COLFASA. Asociația are în derulare un proiect referitor la mobbing(n.r.hărțuire la locul de muncă) prin care îi consiliază și îi îndrumă pe angajații cu probleme.

Specialistul COLFASA care s-a ocupat și de cazul Danielei Ivan, a mai precizat că oamenilor le este dificil să recunoască problemele cu care se confruntă pentru că unii consideră că au și ei o contribuție la acest fenomen și mai mult legislația din România în această privință are multe lipsuri. Ei pot fi ajutați de probele pe care sunt sfătuiți să le adune și mai sunt câteva  prevederi din Codul Muncii și de legea care sancționează formele de discriminare de pe piața muncii , dar încă se mai așteaptă un caz care să poată fi dat ca exemplu pentru instanțele din România.

1.Situația sesizărilor înregistrate la CNCD având ca obiect hărţuirea la locul de muncă:
2010 – 8 sesizări
2009 – 15 sesizări
2008 – 10 sesizări
2007 – 7 sesizări
2.Numărul sesizărilor soluţionate de către CNCD au fost:
2010 – 6 sesizări
2009 – 15 sesizări
2008 – 10 sesizări
2007 – 7 sesizări