Bucureşti: Primăria pune ridichi în asfaltul Capitalei!

Răzvan Bănceanu a plantat legume în centrul Bucureştiului, deasupra Pasajului Mărăşeşti, după ce administraţia a pierdut un proces din cauza indolenţei. Şoferii care circulau pe breteaua care leagă bulevardele Octavian Goga şi Mircea Vodă ocolesc acum cei 400 de metri pătraţi de asfalt distrus de un proprietar de teren.

Citiţi şi:

• Bucureşti: Accident grav pe breteaua de deasupra Pasajului Mărăşeşti
• Bucureşti: Primăria nu este de acord cu restricţiile de trafic din Băneasa
• Bucureşti: În centrul Capitalei, un bucureştean a scos asfaltul ca să cultive ridichi

Fenomenele de destructurare a României şi de haos administrativ încep să se vadă la drumul mare. În centrul Capitalei, la nici un kilometru de Piaţa Unirii, şoferii nu mai pot circula pe una dintre bretelele Pasajului Mărăşeşti, pentru că strada a devenit un „ogor cultivat cu ridichi”.

Un bucureştean, proprietar al unei suprafeţe de 400 de metri pătraţi, peste care administraţia locală a construit ilegal o stradă, şi-a câştigat în instanţă dreptul de a-şi folosi proprietatea şi a decis să cultive ridichi. Vina pentru situaţia creată nu este nici a instanţei judecătoreşti, care doar a decis în baza legii, nici a proprietarului care a cumpărat legal un teren retrocedat.

Vinovată este administraţia locală care a dovedit dezinteres total faţă de situaţie. Primăria Capitalei avea la dispoziţie o soluţie simplă, dar nu a folosit-o: exproprierea, potrivit legii, a deţinătorului terenului.

Răzvan Bănceanu a devenit proprietarul a 400 de metri pătraţi de teren în zona Pasajului Mărăşeşti în anul 2005. La acea vreme, primarul Capitalei, Adriean Videanu, lansa, alături de Ministerul Dezvoltării, proiectul Esplanada, unul dintre cele mai mari complexe imobiliare din România.

Locul ales de autorităţi „înghiţea” proprietatea lui Bănceanu, însă oferta de despăgubire a bucureşteanului a întârziat să apară din partea autorităţilor locale, deşi exista şi o hotărâre de Consiliu General în acest sens.

Esplanada a fost abandonată, în schimb au început lucrările de modernizare a Pasajului Mărăşeşti. Controversat la acea vreme din cauza suplimentărilor de fonduri, şantierul a depăşit cu un an şi jumătate termenul de finalizare.

În această perioadă de întârzieri a avut loc asfaltarea ilegală a proprietăţii private situate deasupra pasajului din sectorul 3. „În 2006 m-am trezit cu terenul răscolit de escavatoare. Băgau cabluri, puneau pământul la loc şi, chiar dacă eu le-am trimis la primărie notificări că acolo e terenul meu, ulterior l-au şi asfaltat”, a declarat Răzvan Bănceanu. El a adăugat că simţea cum îi trece primăria cu buldozerul prin dormitor.

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ridichi.flv width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Retrocedarea, bat-o vina!

Drumurile la instanţă ale bucureşteanului decis să intre într-o luptă surdă cu Primăria Capitalei au început în 2007. „Spun că a fost un litigiu pe muteasca, pentru că niciodată primăria nu a reacţionat atât la solicitările mele, cât şi ale instanţei judecătoreşti!”, a spus proprietarul.

El a adăugat că n-a dorit decât să fie expropriat, în condiţiile în care ar fi fost vorba despre o lucrare de utilitate publică, sau să-i fie lăsată proprietatea neatinsă.

„Acel teren a fost evaluat de un expert agreat chiar şi de Primăria Capitalei la preţul de 1.280.000 de euro, iar cea mai mare ofertă făcută de ei în anul 2007 a fost de 326.000 de euro”, a explicat Bănceanu.

Directorul de la acea vremea a Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei, Gheorghe Udrişte, susţine că asfaltarea s-a făcut în condiţiile în care terenul bucureşteanului era de fapt o stradă înainte de 1990 şi că vina aparţine celor care i-ar fi retrocedat terenul proprietarului de dinaintea lui Bănceanu. Este vorba despre Teodora-Ruxandra Briciu-Cona bie care a dobândit cei 400 de metri pătraţi în baza titlului de proprietate emis în anul 2000 de către Prefectura Bucureşti.

Răzvan Bănceanu vrea chirie de la primărie Foto: Lucian Muntean

Lipseşte cadastrul sectorului 3

„Administraţia Străzilor s-a ocupat de lucrarea de la Mărăşeşti, proiectată de către Proiect Bucureşti, dar îmi amintesc de faptul că acea arteră (unde era proprietatea lui Băceanu n.r.) nu era prinsă în planul străzilor, pentru că era o bretea a pasajului”, a precizat Udrişte.

Directoarea Administraţiei Străzilor din mandatul Videanu este Elena Ghineraru, cea care în prezent le dă bucureştenilor o veste şocantă: lucrarea de la Pasajul Mărăşeşti nu putea fi dovedită în instanţă ca fiind de utilitate publică.

„Motivul este simplu: nimeni nu a refăcut cadastrul întregului sector 3 după Revoluţie, ceea ce înseamnă că nu se poate dovedi prin acte ce e proprietate publică, ce e proprietate privată!”, a precizat Ghineraru. Ea a adăugat că Primăria Capitalei, prin Direcţia de Evidenţă Cadastrală, ar fi trebuit să propună Comisiei de Urbanism şi apoi Consiliului General această refacere a cadastrului.

Un caz asemănător, acum doi ani

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/ridichi1.flv width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Răzvan Galiceanu deţine un teren de aproximativ 900 de metri pătraţi deasupra Pasajului Mărăşeşti, în apropiere de proprietatea lui Răzvan Bănceanu. Galiceanu a achiziţionat terenul în anul 2003, însă s-a trezit că municipalitatea i-a turnat beton pe proprietate, odată cu lucrările de modernizare a Pasajului Mărăşeşti.

Pentru că nu a primit niciun răspuns din partea Primăriei în  urma somaţiilor pe care le-a trimis administraţiei locale, omul a parcat de-a latul străzii un tractor cu roţile dezumflate, drept piatră de hotar, după ce a împrejmuit zona şi a pus un anunţ de vânzare.

Tractorul a ţinut loc de hotar câteva luni  Foto: „Adevărul“

La vremea aceea, reprezentanţii Primăriei au susţinut că vor cumpăra cei 900 de metri pătraţi de la Galiceanu, însă nici până astăzi nu au făcut-o, situaţia rămânând fără rezolvare. Mai mult, consilierul juridic al primarului general Sorin Oprescu, George Iorgovan, declară că cei doi proprietari se află în aceeaşi situaţie.

Cum pierde primăria procesele

Adrian Iordache, directorul Direcţiei Juridic din cadrul Primăriei Capitalei atât pe vremea lui Adriean Videanu, cât şi în prezent, este cel care a avut responsabilitatea gestionării litigiului cu Răzvan Bănceanu în instanţă. „Nu dau nicio declaraţie astăzi (ieri n.r.), doar mâine vă răspund la întrebări”, a spus Iordache.

Numele lui a fost pe lista neagră a funcţionarilor care urmau a fi demişi, alături de Virgil Cârstea, şeful de la Parcuri, şi Adrian Bold, arhitectul-şef, de către primarul Sorin Oprescu. „Cum poate pierde Primăria un asemenea proces? Simplu, nu se prezintă în instanţă, mai ales dacă este vorba despre o înţelegere în acest sens”, a explicat consilierul general Doru Giugula, membru al comisiei juridice din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Instanţa decide de multe ori în defavoarea administraţiei locale

Mai mult decât atât, reclamantul susţine că reprezentantul juridic al municipalităţii nu a răspuns instanţei la niciuna dintre cele şapte solicitări legate de prezentarea schiţei străzilor din zona Mărăşeşti. „Nu există un PUZ (Plan Urbanistic Zonal - n.r.) aprobat de către Consiliul General pentru sectorul 3, aşa că probabil de aceea nu s-a putut prezenta schiţa străzilor”, a explicat arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. 

Cei însărcinaţi de către primarul Sorin Oprescu, care, potrivit lui Bănceanu, a ştiut despre situaţia de la Pasajul Mărăşeşti din primăvara acestui an, sunt acum Ion Dedu, director Infrastructură, şi George Iorgovan, consilierul juridic al edilului-şef. „Justiţia nu a ţinut cont de interesul public”, a comentat Dedu, în timp ce Iorgovan a declarat că din punctul lor de vedere primăria şi-a făcut datoria, dar că se izbesc de „obtuzitatea lui Bănceanu”.