Păstrăm Gara de Nord pe actualul amplasament

În realizarea unui proiect atât de mare cum este reconfigurarea unei zone istorice de talia Gării de Nord, dezbaterile pe tema unei eventuale mutări sau modernizări trec şi prin birourile

În realizarea unui proiect atât de mare cum este reconfigurarea unei zone istorice de talia Gării de Nord, dezbaterile pe tema unei eventuale mutări sau modernizări trec şi prin birourile Ministerului Transporturilor. Ca principal responsabil al transporturilor feroviare, ministerul aşteaptă şi el o soluţie pentru amenajarea unei gări moderne. O primă dispută de idei poate fi observată între arhitecţi, a căror viziune urbanistică ne conduce către o rezolvare în forţă a situaţiei şi între ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care nu vrea să clintească nici măcar o piatră din actuala Gară de Nord. "Dacă arhitecţii se gândesc să mute Gara de Nord, să o facă pe banii lor. Din punct de vedere al amplasării, în toate capitalele europene, gările din centru au rămas tot acolo. De exemplu, Parisul are patru gări în oraş şi nu le-a mutat. Ele au fost doar modernizate. Iar dacă liniile nu pot fi extinse, se poate gândi o formulă de suprapunere a lor, dar la costuri foarte mari", declară ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Ideea lui Berceanu a fost analizată de arhitecţi. Ei văd actualul amplasament al peroanelor prea îngust pentru o Eurogară.
Gară în centru
Conceptul de gară în centrul oraşului nu este denigrat nici de arhitecţi, însă ei văd problema în virtutea unei expansiuni urbanistice. "Este o vorbă a cărei concluzie este că cine are bătrâni este un om fericit. Aş aş spune şi de oraşele care au gări în centru. Sunt oraşe fericite. Însă trebuie să luăm în calcul şi utilitatea acestor gări. De exemplu, Gara de Nord nu mai trebuie privită ca un capăt de linie, Europa nu se termină la Bucureşti", explică arhitectul Viorel Hurduc. Fără a intra într-o polemică cu arhitecţii, ministrul Radu Berceanu are şi el propriile idei referitoare la o dezvoltare a gării. "Noi putem păstra Gara de Nord acolo unde e şi să o modernizăm, păstrând arhitectura ei. În zonă s-au făcut construcţii şi mai adăugăm altele noi", este de părere Radu Berceanu.
Pasajul Basarab, primul pas
Până la apariţia construcţiilor lui Berceanu, o primă incizie la nici un kilometru de gară a fost făcută de municipalitate. Cu pasajul de la Gara Basarab, din zona Titulescu, Primăria Capitalei dă un aer nou arhitecturii din jurul bătrânei Gări de Nord. Practic, o primă construcţie modernă, a cărei realizare se face în urma unor dezbateri politice care a durat mai bine de un mandat de primar general. A fost pasajul, iar acum urmează gara. Faptul că există voinţă politică pentru modernizarea Gării de Nord o arată recentele hotărâri ale Consiliului General al Capitalei. A fost dată undă verde pentru realizarea parkingului subteran din vecinătatea gării. O decizie care poate fi considerată de unii un prim pas pentru dezvoltarea modernă a gării. În paralel cu aceste mici "liftinguri" din jurul monumentului istoric "Gara de Nord", arhitecţii rămân fermi pe poziţie şi văd peroanele mutate în zona Gării Basarab, argumentul principal fiind spaţiul. Nici Ministerul Transporturilor nu stă cu mâinile în sân. "În privinţa modernizării, 5-6 firme mari s-au arătat interesate. Toţi au adus exemple de lucrări similare, realizate în alte ţări. Vom organiza o licitaţie pentru a concesiona spaţiile Gării de Nord în vederea modernizării. Deocamdată avem doar ideea... căutăm soluţii", arată ministrul transporturilor, Radu Berceanu.
Ca pe vremea Domnului Goe
Că lucrurile nu stau pe loc în privinţa regândirii funcţionalităţilor zonei o arată tot Berceanu, într-un interviu acordat publicaţiei de specialitate Club Feroviar. Se pune problema unei legături cu metroul între gară şi Aeroportul Otopeni. Lucru care a fost discutat de ministrul transporturilor cu colegul său de partid, Adriean Videanu, primarul general al Capitalei. Atât în viziunea municipalităţii, cât şi în cea a ministrului, voinţă există, însă proiectele urbanistice aşa cum sunt gândite ele de arhitecţi văd o dezvoltare în forţă a zonei. Practic, arhitecţii doresc o gară modernă, cu arhitectura veche, adică o construcţie care să-şi păstreze aspectul, însă utilităţile să fie în pas cu vremea. Acest aspect este aprobat şi de Berceanu. "Vrem să păstrăm gara pe actualul amplasament, iar noua gară modernizată va avea spaţii comerciale moderne, hotel şi va fi un complex integrat", trage concluzia ministrul transporturilor. Însă atât până la finalizarea licitaţiilor amintite de Berceanu, cât şi până la conturarea unei idei urbanistice unitare în jurul Gării de Nord, peroanele şi construcţiile din zonă rămân aproape aşa cum şi le aminteşte "domnul Goe".

Istoric
La 4 octombrie 1868 a fost promulgată Legea pentru construcţia căilor ferate din România, pe baza căreia Concesiunea prusacă H.B. Strousberg se obliga să construiască în trei ani linia Roman Tecuci Galaţi, cu ramura Tecuci Bârlad, şi linia Bucureşti Craiova Varciorova şi în doi ani şi jumătate liniile Galaţi Buzău şi Ploieşti Bucureşti. Lucrările de construcţie la cei 642 km de cale ferată au început la 22 septembrie 1869, zi în care s-a pus şi piatra fundamentală pentru principala gară a Capitalei, denumită Gara Târgoviştei - aşezată pe o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată la marginea oraşului, într-un perimetru care începea din fosta stradă ştefan Furtună - B-dul Dinicu Golescu şi se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant ("botezat" astfel după soţul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giuleşti. Denumirea iniţială de "Gara Târgoviştei" vine de la vechiul nume al actualei Calea Griviţei, în acel timp, Calea Târgoviştei, care şi-a căpătat actualul nume după terminarea Războiului de Independenţă, în amintirea luptei pentru reduta Griviţa. Prima gară bucureşteană de călători a fost Bucureşti-Filaret, inaugurată la 19/31 octombrie 1869, odată cu deschiderea căii ferate Bucureşti-Giurgiu de către concesiunea engleză J.T. Barkley şi J. Staniforth. Gara Târgoviştei a fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate Bucureşti Ploieşti.