Palatul Ştirbei din Buftea nu-şi mai recapătă istoria

Retrocedat moştenitorilor familiei princiare ştirbei, în primăvara acestui an, Palatul de la Buftea este pe cale de a fi vândut şi transformat în hotel. Cu alte cuvinte, redevine ceea ce a fost

Retrocedat moştenitorilor familiei princiare ştirbei, în primăvara acestui an, Palatul de la Buftea este pe cale de a fi vândut şi transformat în hotel. Cu alte cuvinte, redevine ceea ce a fost pe vremea comuniştilor, doar că, de data aceasta, proprietarii pot primi în schimb 10 milioane de euro, atât cât costă întreaga moşie a ştirbeilor. Până atunci, golit de tot ce înseamnă farmecul istoriei, tablouri, mobilă şi candelabre, edificiul ţine drept locaţie de filmare pentru echipele de la Studiourile Media Pro.
Parcul, în care altădată se plimba şi regina Maria, invitată de Barbu ştirbei, prim-ministru, ministru de interne şi administrator al Domeniilor Coroanei Regale, despre care se spunea că ar fi chiar amantul majestăţii sale, este acum "defrişat" de camioanele cu recuzită, capela, cea mai frumoasă din sud-estul Europei, stă să cadă, iar lacul, rezervaţie naturală, arată ca o mocirlă. "Tot vine un domn pe aici, de care am auzit că vrea să cumpere, ca să facă hotel, ca înainte", spune Elena, o femeie care întreţine palatul, singura angajată care lucrează acolo încă din 1975. "Suntem prea mulţi moştenitori, ca să putem păstra proprietatea şi, până în prezent, singura ofertă concretă a venit de la domnul Sârbu (Adrian Sârbu, patronul trustului Media Pro - n.r.), dar ne mai gândim, pentru că preferăm să investească cineva care să păstreze construcţia măcar pentru hotel", explică baronul Jakob Kripp, soţul Ilenei Constantinescu, nepoata prinţesei Maria ştirbei.
Retrocedarea nu aduce istoria înapoi
Specialiştii de pe piaţa imobiliară a palatelor şi a caselor boiereşti spun că situaţia de la Buftea nu este singulară, majoritatea imobilelor vechi retrocedate moştenitorilor nemaifiind recondiţionate, ci vândute şi transformate în clădiri de birouri sau mall-uri. "Mulţi preferă să obţină câteva mii sau milioane de euro în urma tranzacţionării casei respective, decât să investească în refacerea ei şi s-o locuiască aşa cum făceau părinţii sau bunicii lor, cu ani în urmă", explică Arthur Silvestri, consultant imobiliar din Bucureşti.
Domnitorul oamenilor de rând
Cu toate acestea, Palatul ştirbei de la Buftea este un caz special, cu un impact emoţional impresionant printre locuitorii oraşului din apropierea Capitalei. Familia ştirbei aproape că le-a înfiinţat oraşul, le-a construit şcoala, biserica, multe dintre case şi, nu în cele din urmă, le-a insuflat educaţie şi rang. "Bunicii mei au fost printre multele cupluri cununate de ştirbei, şi am şi acum tacâmurile din argint pe care le-au primit cadou de nuntă de la prinţ", povesteşte Mioara Dumitru (49 de ani), secretară din Buftea. Astfel de amintiri legate de vremurile când Palatul ştirbei era locuit de familia princiară sunt depănate de mulţi ilfoveni din zonă, fiecare având câte un strămoş care i-a servit stăpânului, fie la sere, la grajduri, la fermă sau chiar în palat. "Într-adevăr, primul loc cu care ne mândrim, atunci când vine un oaspete în vizită, la Buftea, este Palatul ştirbei, chiar dacă acesta nu a fost niciodată în administrarea noastră", recunoaşte şi primarul din Buftea, Constantin Bălălău.
Cea mai veselă familie de aristrocraţi
Singurele detalii despre cum era atmosfera în "paradisul ştirbeilor" de la Buftea le mai poate da John Boxshall (86 de ani), ultimul nepot în viaţă al domnitorului Barbu ştirbei. "Cel mai bine ţin minte grajdurile din curtea palatului, unde fiecare membru al familiei, oricât de mic ar fi fost, avea calul lui, dar zâmbesc de fiecare dată când îmi amintesc de mesele festive şi chiar şi cele obişnuite, care se ţineau în casă, pentru că noi, copiii, n-aveam voie niciodată să stăm la aceeaşi masă cu cei mari şi, din cauza asta, făceam tot felul de giumbuşlucuri, ca să le atragem atenţia", spune Boxshall.
Hotărât lucru, atmosfera din casa ştirbeilor a fost întotdeauna veselă, iar glumele erau făcute de cele mai multe ori de domnitorul Barbu.
Cea mai hazlie întâmplare a fost atunci când a apărut radioul, iar primii care au achiziţionat un astfel de aparat în România a fost familia ştirbei: "Bunicul a anunţat-o într-o seară pe bunica să vină repede, lângă radio, pentru că va avea o surpriză. El s-a ascuns după uşă şi a început să spună:
Bună seara. Aici Radio Viena. Veţi asculta acum o poezie scrisă de o genială poetă de la Buftea, pe numele ei ştirbei
.
În acel moment, a început să recite una dintre poemele bunicii, iar ea mai avea puţin şi leşina de emoţii. Vă imaginaţi că, a doua zi, bunica a povestit la toată lumea cum cei de la Viena au transmis la prima emisie una dintre poeziile ei", mărturiseşte, râzând cu hohote, nepotul.

Moşia de la Buftea face cât o vilă scumpă din Pipera
Proprietatea de 24 ha, care a aparţinut familiei princiare ştirbei, cuprinde palatul, cu o suprafaţă de 2.400 mp, seră şi anexe de 800 mp, pădure şi lac. Imediat după alungarea tuturor ştirbeilor din ţară, odată cu venirea comuniştilor la putere, palatul a găzduit o parte a Institutului de geriatrie "Ana Aslan", depozit de vinuri şi casă de oaspeţi pentru Nicu Ceauşescu. După Revoluţie, a fost trecut în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) şi a servit ca hotel şi restaurant. Iată o reclamă a locaţiei din acea perioadă: "Hotel de 3 stele, cu 14 camere şi apartamente, restaurant 32 locuri, bar, sală de conferinţe, saloane pretabile diverselor acţiuni, terase superbe, parc englezesc de 30 hectare, lac de incintă, capelă princiară (stil neobizantin), unică în Europa de Răsărit. Contact NON STOP". În prezent, agenţiile imobiliare promovează Palatul ştirbei, pentru care proprietarii cer 10.000.000 euro, exact atât cât costă o vilă scumpă din Pipera, cartierul lui Gigi Becali, ca oportunitate de complex turistic sau de proiect rezidenţial.