FOTOGALERIE Palate din jurul Capitalei în care te distrezi regeşte

Bucureştenii care vor să-şi petreacă timpul liber într-un spaţiu nobil pot alege edificiile suverane din Bucureşti şi de la periferie.

Dacă până înainte de criză palatele din jurul oraşului erau folosite doar de vedete drept gazdă pentru nunţi fastuoase, în mod paradoxal, acum aproape orice bucureştean cu situaţie financiară medie alege aceste locuri încărcate de istorie pentru petreceri.

Specialiştii susţin că teritoriile regale, unele dintre ele lăsate să se degradeze, din lipsă de fonduri, încearcă să suplinească lipsa banilor necesari întreţinerii prin închirierea palatelor.

Istoricii consideră însă că adevărata apreciere pentru istorie şi legendele nescrise ale acestora constă doar în vizitarea şi apreciera detaliilor din fiecare construcţie arhitecturală.

VEZI IMAGINI CU CELE MAI FRUMOASE PALATE DIN CAPITALĂ

Mai mult, aceştia susţin că, oricare dintre aceste locuri sunt cele  mai indicate obiective turistice pentru bucureştenii îndrăgostiţi care vor să se identifice cu poveştile de dragoste din trecutul aventuros al liderilor care ne-au condus ţara.

„În opinia mea Palatul Mogoşoaia a fost întreţinut cel mai bine şi merită vizitat. E cel mai vechi edificiu, o capodoperă reprezentativă pentru arta românească, iar stilul brâncovenesc nu are comparaţie”, explică muzeograful Dan Falcan, şef de secţie al Muzeului Municipiului Bucureşti. 

Istoricul poveste că aici s-a consumat cea mai incendiară poveste de dragoste între prinţesa Martha Bibescu şi colonelul britanic Cristopher Thompson.

Prânzul la masa abdicării

La Palatul prinţesei, început de Constantin Brâncoveanu, în 1968, se întâlneau pentru discuţii reprezentanţi ai tuturor beligeranţilor, politicieni si militari, diplomati si agenti secreti de după 1900.

Chiar şi Regele Ferdinand, sau Regina Maria treceau pe-aici. Martha Bibescu era o gazdă perfectă, ştia să-i facă pe toţi să se simtă bine. Domeniul a fost naţionalizat în 1949, iar în 1952 au început noi lucrări de renovare şi reamenajare a domeniului, astăzi funcţionând ca muzeu.

Un alt edificiu deosebit, dosit în zona Herăstrăului, este Palatul Elisabeta, clădire ridicată în 1937 pentru Principesa Elisabeta a României, fiica reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. Tot aici, regele Mihai a semnat actul de abdicare.

Acesta a fost hotel-restaurant pentru toţi iubitorii de istorie, însă muzeu nu a ajuns niciodată ca celelalte, pentru că palatul a intrat în posesia familiei regale, în acest moment fiind reşedinţa Principesei Margareta şi a Principelui Radu.

Totuşi, casa suverană poate fi văzută de bucureştenii care plătesc regeşte pentru o petrecere aici.

Bucureştenii care vor de exemplu să mănânce în casa fostului prim-ministru, Barbu Ştirbei, pot alege Palatul de pe domeniul Ştirbey, din Buftea, loc în care se organizează dineuri şi întâlniri de afaceri, în mijlocul naturii, la o terasă cu o capacitate de 80 de persoane.

„Barbu Ştirbei a avut de fapt două case, iar pentru întâlnirile de protocol folosea Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei.

În perioada sa de glorie, clădirea era cunoscută ca fiind locul în care se organizau cele mai spectaculoase baluri”, explică Falcan.

Domeniul a fost folosit si in alte scopuri artistice. De exemplu, in capela palatului au fost filmate primele cadre de inceput al filmului "Dracula".

Click pe imagini pentru fotogalerie de la palatele Brâncoveneşti!

Petrecere pe domeniu princiar

Un alt loc celebru, cu valoare istorică, frecventat cu precădere de politicieni, implicit de şeful statului, Traian Basescu, este Palatul Snagov. Acesta dispune de două cabinete, o sală de aşteptare, una de şedinţe, una de mese şi o sufragerie micuţă lipită de bucătărie. La etaj dispune de trei dormitoare, mansarda cu două camere pentru copii, iar la subsol are o sală de cinema, saună şi o sală de masaj.

Palatul Sngov a fost construit în anii '30 de către Prinţul Nicolae, pe malul lacului Snagov, şi extins în anii ’80 de familia Ceauşescu.

O construcţie în stil neoclasic în care vă puteţi distra în stil princiar este Palatul Ghica, deservit din ce în ce mai des evenimentelor private şi corporatiste, situată în zona parcului Plumbuita din sectorul 2.

Aici se pot organiza nu doar nunți, întâlniri de afaceri, botezuri şi baluri de caritate, ci şi şedinţe foto, zile de naştere sau pur şi simplu puteţi lua prânzul într-un cadru nobil.

Palatul a fost ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica în anul 1822, după planurile arhitectului Xavier Villacrosse, deservind drept reşedinţă de vară pentru acesta. 

Pentru că în acea perioadă oraşul Bucureşti nu se extinsese, edificiul era considerat de "casa de la ţara" a domnitorului.

Ce este suprinzator la această construcţie, pe lângă jiţlurile domneşti şi coloanele şi icoanele platinate cu aur,  este pictura în ulei executată de pictorul italian Gaiacometti.

Palat cu "danf de bere"

De Palatul Bragadiru au auzit toţi cei care au vrut să-şi organizeze "o nuntă ca-n poveşti".

Mulţi nu ştiu însă că acest loc atât de sofisticat, gândit de boierul Dumitru Marinescu Bragadiru, mare fabricant de băuturi alcoolice, a avut ca scop loc de recreere pentru angajaţii săi şi pentru copiii acestora, pe care mosierul îi răsplătea cu pâine şi lapte că mergeau la şcoală. 

Despre Bragadiru se mai ştie că a câştigat muţli bani din vânzarea de rachiu pe front în timpul războiului de Independenţă, dar şi în spitale, pentru a trata răniţii. În prezent, palatul găzduieşte diferite evenimente private, atât personale, cât şi de afaceri. Astfel, aici se pot  organiza mese festive, concerte, petreceri aniversare, sau puteţi doar să luaţi micul dejun sau prânzul, într-un cadru intim, amintind de perioada Bucureştiului interbelic.

Martha Bibescu - A fost o romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română. Fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris, s-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit.

Dumitru Marinescu Bragadiru – Negustorul  a conceput Palatul Bragadiru ca un loc de recreere, respectând astfel o tradiţie a fabricilor de bere de a avea şi un local în vecinătate aşa cum era Grădina de vară “Eliseul Luther”.

Principesa Elisabeta - Cel de-al doilea copil al cuplului regal era, după mărturiile epocii, „una dintre cele mai ciudate prinţese din Regatul român”. Fire sensibilă şi capricioasă, Principesa Elisabeta a rămas în amintirea contemporanilor săi ca o adevărată enigmă

Grigore Dimitrie Ghica -  A fost cerut la tron de o parte dintre boieri şi a fost primul domnitor pământean în Ţara Românească după epoca fanariotă. A avut de luptat cu ambiţia boierilor care voiau să conducă singuri ţara

Prinţul Nicolae - Prinţul Nicolae, Nicky cum îl alinta familia regală, s-a născut la Sinaia în Castelul Pelişor, pe data de 5 august 1903, fiind al patrulea copil al cuplului princiar Ferdinand şi Maria.

Barbu Ştirbey - A înfiinţat lângă parcul palatului său de la Buftea o fabrică de conserve, o pepinieră de viţă americană, o lăptărie, o moară sistematică, iar în 1902 o fabrică de vată şi pansamente.