Ce s-a respectat din Pactul pentru Bucureşti de acum patru ani. Vezi cine a semnat acum angajamentul cu socitatea civilă

Platforma pentru Bucureşti a prezentat o analiză a modului în care primăriile din Capitală au aplicat măsurile prevăzute în Pactul pentru București de acum patru ani din care rezultă că acestea au fost puse în practică doar în mică măsură, proiectele realizate fiind premiate.

Astfel, în ceea ce priveşte protecţia mediului, raportul arată că Pactul pentru Bucureşti din 2008 prevedea realizarea cadastrului verde al Capitalei până la finele lui 2009. Primele rezultate ale acestuia au fost prezentate în vara anului 2011. “Conform acestora bucureștenii au aflat că beneficiază de peste 23 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Un rezultat cel puțin inedit, ținând cont de faptul că tot bucureștenii respiră cel mai poluat aer din Uniunea Europeană, cu excepția Sofiei. Aparatul birocratic al Primăriei Municipiului București a funcționat în ultimul an, reușind să nu pună la dispoziția celor interesați niciun fel de metodologie a proiectului sau date suplimentare. Astfel, vom lua de bună prezentarea sintetică și optimistă de anul trecut. Între timp s-au plantat în continuare cu bestialitate, în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului panseluțe scumpe în loc de cei 600.000 de arbori pe care îi cerea Pactul 1”, se spune în raport.

Măsuri puţine împotriva poluării

Autorii textului mai arată că în ultimii patru ani au fost luate prea puţine măsuri în ceea ce priveşte depăşirile “substanţiale şi frecvente” înregistrate în Bucureşti ale limitelor impuse de Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru concentraţiile de substanţe poluante în aer. “Aceasta este o stare de fapt pentru rezolvarea căreia în ultimii patru ani s-au făcut prea puține. Restricționarea sau taxarea traficului în central orașului, renunțarea la proiectele de infrastructură-gigant care nu fac altceva decât să aducă mai mult trafic spre centrul orașului, modernizarea și promovarea transportului în comun și a celui alternativ prin construirea pistelor practicabile de biciclete și monitorizarea șantierelor bucureștene, unele dintre cele mai mari surse de praf sunt măsuri pe care niciuna dintre primăriile bucureștene nu le-a luat”, se spune în analiză.

Singurul proiect care intenționează să trateze problema aerului este achiziționarea de către Primăria Capitalei a unui laborator mobil de monitorizare a calității aerului.

Transparenţa decizională lipseşte în continuare

Raportul mai arată că nici în privinţa transparenţei decizionale nu au fost înregistrate prea multe progrese. Astfel, membrii organizaţiilor care fac parte din Platfoma pentru Bucureşti arată că nu au avut acces la o şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în care se discuta bugetul municipalităţii pe motiv că nu mai sunt locuri în sală, deşi situaţia era cu totul alta.

“Buna guvernare în București a devenit un fel de Buba Guvernare. Deși legile spun într-un fel, decidenții locali aleg să le interpeteze în fel și chip, până ajung în forma cel mai convenabilă pentru ei. În 2008, prin Pactul pentru București 1, toți candidații de-atunci jurau pe Campania lor electorală că, dacă o fi să ajungă pe scaune decizionale, vor face întocmai ca în Pactul propus de noi. La distanță de patru ani suntem mai uzați, mai pesimiști și mai energici ca niciodată”, spun membrii coaliţiei de ONG-uri.

Membrii organizaţiilor nu au avut acces nici la proiectele de decizile ale consiliilor locale și ale Consiliului General. “Din păcate, aceste decizii au rămas la fel de oculte. Chiar și când există practica punerii pe site-urile oficiale ale primăriilor a ordinei de zi pentru ședințele de consilii, acestea nu sunt deloc explicate sau detaliate. În unele dintre cazuri, dacă ne înarmăm cu răbdare și căutăm cu perseverență, putem identifi ca parte din documentația din spatele ordinii de zi. Însă aceste documente sunt extrem de tehnice și, deci, inaccesibile pentru cetățeanul care nu înțelege termenii specifi ci unui domeniu sau altul. Accesul la informațiile de interes public se face deci formal, cu bifarea principalelor cerințe, însă fără a manifesta un interes explicit pentru a face aceste documente să fi e pe înțelesul cetățenilor”, scrie în raport. Nici rapoartele comisiilor de specialitate ale consiliilor nu au fost făcute publice.

Patrimoniul, primul picat de pe lista priorităţilor

În prifinţa patrimoniului contruit, în raport se arată că ultimii patru ani au fost o încercare pentru acesta. “Patrimoniul din București se pare că a fost primul care a picat de pe lista priorităților administrației locale din București. Am asistat, in schimb, la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi, apoi, demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea ambientală şi urbanistică a zonei protejate.

Abandonarea zestrei arhitecturale a Bucureştiului în numele unei dezvoltări economice nesustenabile a reprezentat un atac asupra caracterului istoric al Bucureştiului, o negare a vocaţiei de capitală europeană”, se spune în text. Autorii acestuia afirmă că în mandatul electoral 2008-2012 administraţia publică locală nu a promovat niciun plan integrat de măsuri pentru conservarea patrimoniului şi de ameliorare a condiţiilor de locuire din zonele istorice ale Bucureştiului. “Dacă actualul proces de distrugere a patrimoniului construit va continua şi în următorul ciclu electoral, 2012-2016, identitatea arhitecturală şi cultural a Capitalei României va fi iremedial compromise”, atrag atenţia autorii raportului.

Un alt punct al Pactului pentru Bucureşti care nu a fost repectat a fost cel dedicat strategiei de dezvoltare a oraşului. “Doream realizarea ”conform uzanţelor internaţionale”, a unei Strategii de Dezvoltare a Bucureştiului şi, în baza acesteia, actualizarea Planului Urbanistic General (PUG). Poate că termenul de 1 iunie 2010 era nerealist pentru a avea şi Strategie şi noul PUG aprobat, dar era cumva necesar pentru că PUG-ul din 2000 avea 10 ani ca termen de valabilitate”, se spune în text.

A fost respectat parţial punctul din pact referitor la centralizarea deciziilor care privesc urbanismul la Primăria Capitalei, dar prin modificarea cadrului legislativ.

Fără rezerve de terenuri

Autorii raportului mai arată că nu au fost rezolvate prea multe din dosarele de retrocedare care erau de competenţa Primăriei Capitalei, ceea ce face ca în continuare să existe o situaţie incertă privind statutul de proprietate al unor imobile. “Acest lucru are consecinţe foarte importante pe starea avansată de degradare a clădirilor vechi: câtă vreme nu se ştie sigur a cui este acea clădire, nimeni nu e dispus să investească pentru reparaţii curente, pentru restaurări. Sunt foarte multe construcţii frumoase care stau goale, şi îşi pierd din valoare cu fiecare iarnă care trece peste ele”, se spune în text.

În plus, nu au fost iniţiate demersuri de constituire a unor rezerve de terenuri pentru ca Primăria Capitalei să fie un actor activ în atragerea dezvoltării în puncte strategice din oraş, pentru a rezolva necesitatea de noi spaţii publice, parcuri, locuinţe sociale etc.

Primăriile din Bucureşti nu au dat curs nici solicitării referitoare la organizare unor concursuri pentru amenajările urbane sau de artă publică care implică fonduri, terenuri sau imobile aflate în proprietatea sau în administrarea autorităţilor publice.

Autorităţile nu au luat nici măsuri ferme pentru stoparea practicii prin care o construcţie realizată fără autorizaţie sau fără respectarea acesteia intră în legalitate. “Autorităţile au arătat în continuare foarte multă îngăduinţă, deşi ar fi putut să existe măsuri ferme, la nivel local”, se spune în text.

Platforma pentru Bucureşti a solicitat în urmă cu patru ani şi interzicerea afişajului de orice fel pe pereţii exterior ai clădirilor. “Au existat încercări atât din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și a Turismului, precum și a Primăriei Generale a Municipiului București de a reglementa mult mai restrictiv spațiile de publicitate. Însă nici până azi nu există un regulament adoptat cu privire la această problematică. Concluzia pe care o putem trage vizează puterea de lobby pe care o au cetățenii față de aceia care trebuie să le reprezinte interesul versus puterea de lobby a firmelor de publicitate”, scrie în raport.

O altă solicitare care nu a fost respectată se referea la suplimentarea corespunzătoare a personalului, precum și către o mai bună pregătire profesională a angajaților din direcțiile de urbanism din PMB și din primăriile de sector. Criza financiară din ultimii patru ani a impus însă restrângerea numărului de posturi și deci „înghețarea” organigramelor.

Pactul pentru Bucureşti a fost semnat în urmă cu patru ani de toţi candidaţii la alegerile locale din Bucureşti.

Premii pentru proiectele realizate

Platforma pentru București a oferit Premiile Împreună pentru un oraș mai bun pentru acele măsuri implementate totuşi din Pactul pentru București. Premiile acordate au fost:
 
1. Premiul “Se poate dintr-un foc, într-un singur loc” pentru înființarea și funcționarea Biroului Unic Sector 6

2.  Premiul „Cultură ca prioritate” - Direcției Juridice și Patrimoniu / Primăria Sector 3 pentru casa Eliad, reabilitată şi introdusă în circuitul public

3. Premiul „Un Bucureşti respirabil” - Direcției de Mediu din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București pentru achiziționarea biroului mobil de măsurare a calității aerului

4. Premiul „Bucureşti 2035” - Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București pentru demersul de realizare a strategiei pentru Bucureşti - Conceptul strategic Bucureşti 2035

5. Premiul „Transport public zi şi noapte” - Regiei Autonome de Transport București pentru introducerea transportului public de noapte

6. Premiul “Bucureștiul. Accesibilitate şi Mobilitate în Bucureşti” – Metrorex pentru accesibilizarea stațiilor de metrou şi pentru extinderea liniei de metrou în zona Drumul Taberei
7. Premiul „Dezvoltare urbană în interes public” - Direcției Generale de Dezvoltare Teritoirală  din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru efortul de promovare a unei legislaţii care descurajează urbanismul derogatoriu în interes exclusive privat. De asemenea, a fost apreciat demersul de asigurare a unui cadru legal pentru participarea cetăţenilor în elaborarea documentaţiilor de urbanism.
 
Cine a semnat acum pactul

Platfoma pentru Bucureşti a realizat o variant actualizată a documentului de acum patru ani. Până în acest moment, au semnat Pactul pentru București 2următorii candidaţi la alegerile locale din 10 iunie:

-    Cristian Poteraş (PDL)
-    Cristian Popescu Piedone (USL)
-    Mihai Atanasoaei (PDL)
-    Sulfina Barbu (PDL)
-    Silviu Prigoană (PDL)
-    Dumitru Dănuţ Octavian (Partidul Ecologist din România)
-    Sorin Cristian Nica (Partidul Ecologist Român)
-    Popescu Mihai Ionel (Partidul Ecologist Român)
-    Cornelia Lalu (Partidul Verde)
-    Claudia Mirela Costescu (Partidul Verde)
-    Sorina Hanea (Partidul Verde)
-    Theodor Paleologu (PD-L)
-    Nicușor Dan (candidat independent)
-    Irinel Columbeanu (PPPS).
 
Perioada de semnarea a angajamentului de cooperare cu societatea civilă pentru implementarea Pactului pentru București 2 va expira pe 9 iunie.
 
Pactul pentru București 2 reprezintă un document strategic cu privire la dezvoltarea Bucureștiului pentru următorii patru ani, structurat pe nouă capitole: transparenţă decizională, cerințe procedurale cu implicații asupra tuturor domeniilor de acțiune publică, planificare urbană și proiectare urbană, proceduri în domeniul construcțiilor, mobilitate și transport, protecția mediului, protecția patrimoniului construit, protecție socială și protecția animalelor.
 
Platforma pentru București este o coaliție formată din 47 de organizații non-guvernamentale care militează pentru democrație participativă în toate deciziile cu privire la București.