PRIMARI DE LEGENDĂ Povestea edilului care a inventat cea mai mare serbare populară din Capitală. Vezi cum se distrau bucureștenii acum 75 de ani!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Al. Gh. Donescu a administrat Capitala din martie 1934 până la 5 ianuarie 1938. În timpul mandatului său s-a parcelat actualul cartier Primăverii, s-au ridicat mai multe clădiri publice importante și biserici și a fost inaugurată Grădina Botanică.

SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

Al.Gh. Donescu ajunge în fruntea administrației Capitale ca primar general în martie 1934 și timp de patru ani s-a dovedit un edil de ispravă. La începutul mandatului său, se fac tot felul de statistici care sunt folosite pentru reconfigurarea bulevardelor din zona Victoriei, Romană, Universitate, intens circulate.

Parte a acestor statistici rutiere, istoricii menţionează, de exemplu, că, la data de 26 mai 1934, în numai o oră, prin Piața Universității au trecut 1.490 de vehicule, mai mult de jumătate spre Unirii.

Cum a reuşit un general de cavalerie să rezolve problema traficului şi a locuinţelor sociale în Bucureşti?

În anul 1935, la inițiativa primarului Donescu, Primăria Capitalei donează aviației civile un avion sanitar.

Luna Bucureştilor

Edilul a venit cu o idee care i-a pus pe bucureșteni la muncă, dar le-a oferit și distracție în momentul în care s-a decretat „Luna Bucureștilor“, sărbătorită de la 9 mai și până la 9 iunie.

Citește și:

Cine-a fost dezvoltatorul imobiliar care i-a forţat pe bucureşteni să se spele şi pe subalterni să nu ia şpagă?

Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Evenimentele au fost gândite astfel încât să includă şi inaugurarea proiectelor administrației, dar au fost dedicate și evenimentelor culturale și artistice, astfel încât munca să se împletească cu plăcerea.

(Sursa foto: lunabucrestilor.blogspot.com)

image

„Luna Bucureștilor“ a fost organizată anual până în 1940, în anii comunismului a dispărut definitiv și a fost reluată după 1989, dar după un alt concept.

„În cadrul Lunii Bucureștilor, Grădina Botanică este reamenajată și transformată în parc public. Vechea împrejmuire de zid este înlocuită cu un gard de fier forjat, pe postament de piatră, proiectat de Octav Doicescu. Același arhitect a proiectat în stil românesc și mica clădire de la intrarea principală“, a scris Gheorghe Parusi în volumul său „Cronologia Bucureștilor“.

Primele plimbări cu vaporașul pe Lacul Herăstrău

Tot la prima ediție este terminată amenajarea lacului artificial de la Buftea pe locuri inundabile și pline de mocirle. „Lucrarea făcea parte dintr-un complex de măsuri de amenajare a lacurilor Colentinei și a fost una dintre cele mai importante lucrări inaugurată în Luna Bucureștilor“.

La cea de-a doua ediție, manifestările vor cuprinde darea în folosință a unor lucrări edilitare precum Piața Domeniilor, primării, fântâni, biserici, un stadion și ștrandul Obor.

Tot atunci sunt finalizate sediile Primăriilor sectoarelor 1 și 4 și va fi inaugurată Fântâna Miorița, din dreptul Vilei Minovici.

Mai mult, în al treilea an, este lansat la apă vaporașul „Luna Bucureștilor“ și astfel încep plimbările de pe lacul Herăstrău. Tot atunci s-a inaugurat și Lacul Floreasca.

Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris

Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski

Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

„Luna Bucureștilor“ s-a dovedit să fie un succes astfel că aduna peste 200.000 de vizitatori, un număr record de persoane.
Și cum istoria este luată ca exemplu, anul acesta, Asociația de Turism a Municipiului București dorește să organizeze evenimentul „Luna Mai, Luna Bucureștiului”, după modelul evenimentului organizat în anii 30.

Interzicerea comerțului ambulant și câteva eșecuri

Istoricii mai menționează că Primăria a emis în aprilie 1936 o reglementare a comerțului ambulant prin care se cere micilor negustori să fie „curat îmbrăcați și să aibă o atitudine cuviincioasă“, iar accesul vânzătorilor ambulanți este interzis.

Bustul primarului Capitalei Al. Donescu se află la Muzeul Municipiului București

image

În toamna lui 1936 sunt începute lucrările la Halele Obor, cele mai amri din Capitală, dar care va fi inaugurată abia în 1950.

Cu câteva luni înainte,  Gheorghe Parusi notează că a fost organizat un concurs pentru cel mai bun proiect al unui palat municipal, proiect câștigat de academicianul Petre Antonescu, dar edificiul nu va fi construit. Vor fi însă ridicate sedii pentru Ministerele de Externe, cel al Propagandei sau Judecătorie.

Edilul a continuat și asanarea Lacului Floreasca deși acest proiect s-a soldat cu nenumărate exproprieri și cu sute de strămutări. „Primarul Donescu i-a încredințat arhitectului Octav Doicescu parcelarea cartierului de locuințe Bordei - Herăstrău, care avea să devină în timpul regimului comunist fieful nomenclaturii, zis și „Primăverii“.

Snagovul devine zonă de lux

Tot în perioada în care a fost primar Donescu, expansiunea spre nord a Capitalei a continuat și tot atunci Snagovul devine o zonă în care bucureșteni de vază, în frunte cu Prințul Nicolae, își ridică locuințe estivale, potrivit inpolitics.ro.

Lucrările de la parcul Herăstrau au fost continuate în mandatul său, denumirea oficială fiind de Parcul Național Carol al II-lea pentru care în 1935 se construise pe una din laturile parcului, Pavilionul Regal.

Tot mai mulți bucureșteni au fost atrași de noua zonă de distracție, iar în iunie 1938, firma Philips aduce o instalație în care orice doritor putea să-și vadă chipul și să-și audă vocea pe un ecran. Anul 1938 a adus în Capitală și primul Salon al automobilului și aviației.

Cu puțin timp înainte se terminaseră și lucrările de acoperire a Dâmboviței cu un planșeu de beton, între Calea Victoriei și Șerban Vodă.

Inaugurarea Arcului de Triumf din beton armat

Și pentru ca planurile zonale prevedeau și alte obiective, în 1936, Arcul de Triumf a fost dezvelit în noua sa înfățisare (precedenta construcție realizată în 1922 fusese din lemn), iar alăturat parcului Herăstrău și Muzeul Satului, se menționează pe www.director-turism.com, la Istoria Parcului Herăstrău.

image

Istoricii spun despre Arcul de Triumf că noul monument de 27 de metri înălțime, 25 de metri lățime și 11,5 metri adâncime la bază era construit din beton armat și placat cu piatră adusă de la Turcoaia, Albești, Bașchioi, Banpotoc și Rușchița, cu basoreliefuri și tot felul de sculpturi alegorice.

Cât despre primul exponat de la Muzeul Satului, specialiștii vorbesc despre biserica de lemn din Dragomirești (Maramureș) construită la 1722. Din 1948, devine muzeu etnografic cu peste 70 de gospodării.

Primul troilebuz folosit experimental

Și proiectele se înmulțesc cu ridicarea Depoului Panduri, un adăpost făcut în incinta Fabricii de tutun, la cererea Primăriei și care se va dovedi foarte util în timpul bombardamentelor din 1944.

La 10 iulie, ziarul „Adevărul“ anunța că pe străzile Bucureștilor a început să circule un „tramvai fără șine“ (troleibuzul de astăzi) care a fost folosit însă doar experimental urmând să fie introdus în circulația abia în 1949.

Costumul de primar al lui Al.Donescu se află la Muzeul Muncipiului București

image

„În prezența primarului Donescu este inaugurată Șoseaua Berceni care asigura care asigura legătura cu Mahalaua Apărătorii Patriei“, este un alt proiect dus la bun sfârșit pe vremea sa.

Tot în timpul mandatului său de patru ani, este construită Gara Băneasa destinată primirilor oficiale. Marile proiecte continuă cu lucrările de la Bulevardul Brătianu. „Se întocmesc formele administrative pentru exproprierea a 111 imobile, în vederea prelungirii Bulevardul Colței (Brătianu) din Piața Sfârntul Gheorghe și până în Piața Națiunii.

Costul total al exproprierii se ridică la 373.685.516 lei. Lucrarea va fi finalizată la 1943, în plin război“, precizează Gheorghe Parusi.

image

ISTORII DE AMOR

     

image

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE

image

Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ

image

Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE

image

Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL

image

Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

image

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ

image

Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite