PRIMARI DE LEGENDĂ Povestea medicului-edil care a murit în închisoare după ce a dezvoltat reţeaua electrică şi cea de tramvaie din Capitală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fost preşedinte al Crucii Roşii Române, de trei ori ministru al Sănătăţii, liberalul Ioan Costinescu s-a aflat de două ori în fruntea administraţiei bucureştene şi a reuşit să iniţieze proiecte pentru dezvoltarea oraşului care a început să se extindă tot mai mult.

SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

Cum a reuşit un general de cavalerie să rezolve problema traficului şi a locuinţelor sociale în Bucureşti?

Doctorul Ioan E.Costinescu(1871-1951) a fost un membru important al Partidului Liberal şi va fi ministru în mai multe rânduri, de trei ori aflându-se în fruntea Ministerului Sănătăţii.

La vârsta de 52 de ani, el ajunge primar al Capitalei, funcţie pe care o va avea timp de trei ani, în primul său mandat.

Ca primar, Costinescu a avut un rol important în electrificarea oraşului şi dezvoltarea reţelei de tramvaie electrice.

(foto: RATB)

Istoricii amintesc că în perioada a condus Capitala a avut loc şi primul campionat de box profesionist şi primul campionat de oină între cluburi.

Este şi o perioadă  fructuoasă în care se va înfiinţa Fabrica de Încălţăminte Ursul SA, dar şi „Lăptăria oraşului”, deşi mai existau 120 de lăptării mai mici.

image

Povestea edilului care a inventat cea mai mare serbare populară din Capitală. Vezi cum se distrau bucureștenii acum 75 de ani!

Atunci a fost construit cartierul Andronache şi Balta Albă, cel de-al doilea după includerea în planul oraşului a satului Dudeşti-Cioplea.

Tot în timpul lui Costinescu este înfiinţat Institutul de Igienă şi Sănătate Publică, a scris Gheorghe Parusi în cartea sa "Cronologia Bucureştilor".

Generalul din timpul molimei de febră tifoidă din București. Vezi cum s-a luptat cu epidemia!

Istoricii mai vorbesc şi despre astuparea gropii lui Ouatu din nordul Capitalei, un loc care l-a inspirat pe Eugen Barbu, dar şi a Cuţaridei care era un refugiu pentru răufăcători şi ţiganii nomazi. Peste ea se vor construi locuinţe muncitoreşti, un parc, un stadion, o şcoală şi o biserică.

Lărgeşte parcul Cişmigiu

Pe timpul lui Costinescu, Capitala avea 2.398 de străzi din care mai mult de jumătate nu erau iluminate, se folosea gazul aerian, petrolul intens şi gazul, iar perioada coincide cu electrificarea oraşului care se va dezvolta tot mai mult în următorii ani.

(Tramvaie electrice din 1923. Sursa foto: RATB)

„Societatea Generală de Gaz şi Electricitate trece în subordinea Uzinelor Comunale, respectiv a Primăriei Oraşului Societatea va dezvolta un important program de electrificare susţinut de primarul Costinescu. În timpul mandatului său, Primăria va cumpăra toate acţiunile şi va deveni unic acţionar“, scrie Gheorghe Parusi, în „Cronologia Bucureştilor“.

image

Citește și:

Cine-a fost dezvoltatorul imobiliar care i-a forţat pe bucureşteni să se spele şi pe subalterni să nu ia şpagă?

Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Construită în 1912 pentru a furniza curent electric instalaţiilor de pompare a apei şi tramvaielor electrice, termocentrala de la Grozăveşti trece la Primărie şi va deveni principalul producător de electricitate al oraşului, dublându-şi producţia.

La 25 februarie1927, la propunerea primarului Costinescu, Consiliul Comunal cumpără palatul Creţulescu care avea o grădină de două hectare cu sere de flori şi care va fi inclusă în Cişmigiu, fiind deschisă astfel şi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă, a mai notat Gheorghe Parusi.

Se dezvoltă comerţul


La începutul anului 1925, Primăria dă o ordonanţă prin care permite practicarea comerţului ambulant numai negustorilor olteni, cu autorizaţie după plata unei taxe de 820 de lei.

Cel cu fructe, lapte, peşte şi gaz era permis doar dacă era practicat cu coşuri, găleţi sau garniţe, iar folosirea căruţelor sau cărucioarelor trase de animale era interzisă.

Din „Cronologia Bucureştilor“ mai aflăm şi despre amenajarea malurilor Lacului Tei unde pentru prima dată, deşi improvizate, apar plaje cu instalaţii pentru băi de soare şi hidroterapie.

La solicitarea Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, Primăria pune la dispoziţie întreg Câmpul Moşilor pentru organizarea Oborului. Cu timpul, Târgul Moşilor este transfomat în expoziţie anuală, dar se va renunţa la unele tradiţii cum ar fi pomenirea morţilor.

Şi Capitala se extinde


În 1926 este adoptată Legea de organizare a Municipiului Bucureşti, prin care cele 12 comune suburbane sunt incluse în oraş astfel se măresc limitele oraşului, dar pentru a evita extinderea fără măsură, interzice parcelarea în afara acestora. Populaţia Bucureştiului ajunge la 569.855 de locuitori.

Este pietruit şi modernizat drumul care lega Capitala de satul Pantelimon , fiind astfel construită Şoseaua Bucureşti-Pantelimon, iar la tramvaie sunt puse şine duble.

Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris

Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski

Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

Pe Bulevardul Dinicu Golescu se construieşte o substaţie de alimentare cu energie electrică a tramvaielor care mai târziu va deveni sediul ITB.

În timpul celui de-al doilea mandat al său ca primar al Bucureştiului, care a durat mai bine de un an, din iulie 1927 şi până în noiembrie 1928, o societate franceză întocmeşte primul plan fotografic al Capitalei şi al împrejurimilor, necesar planului de sistematizare a oraşului, acţiune care va fi reluată peste 20 de ani cu aparatură românească.



Medicul-primar, Ioan Costinescu, moare în închisoare. Întemniţat de comunişti va muri în închisoare la Sighet, judeţul Maramureş, una dintre cele mai notorii închisori politice din România.

image
image

ISTORII DE AMOR

     

image

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE

image

Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ

image

Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE

image

Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL

image

Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

image

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ

image

Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite