PRIMARI DE LEGENDĂ Generalul din timpul molimei de febră tifoidă din București. Vezi cum s-a luptat cu epidemia!
0Edilul mai este cunoscut și pentru pavarea mai multor artere de circulație din oraș cu piatră cioplită, dar și pentru amenajarea Grădinii Icoanei. Tot pe vremea sa, a apărut Biroul de Statistică și primul chioșc de ziare.
SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun
Generalul Gheorghe Manu s-a născut în București și tot aici a încetat din viață la vârsta de 78 de ani. A fost politician, general de armată, a condus artileria Armatei de operaţii pe fronturile Războiului de Independenţă, dar și prim-ministru al României.
Acesta a condus Primăria Capitalei timp de trei ani, între 1874 și 1877, iar printre principalele proiecte derulate, istoricii amintesc despre amenajarea Grădinii Icoanei , pavarea căii Griviței, Târgul Moșilor, dar și asfaltarea mai multor trotuare de pe Podul Mogoșoaiei, Calea Rahovei și Bulevardul Carol I.
Citește și:
Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale
Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?
„În anii 1875-1876 a fost pavată cu porfir de Quenast (n.r. piatră cioplită) Calea Griviței și cu piatră de râu Târgul Moșilor. Între timp sunt construite trotuare asfaltate pe podul Mogoșoaiei și bulevardul Elisabeta până la Universitate, pe Bibescu Vodă, Academiei, Gara Filaret“, se precizează în „Istoria orașului București“ scrisă de o echipă redacțională condusă de Florian Georgescu, directorul Muzeului de Istorie a Orașului București.
De altfel, Calea Griviței este prima pavată cu porfir. La acea vreme, aproape jumătate din străzile Bucureștiului erau pavate cu pietre de râu, 10% erau acoperite de asfalt sau lemn, aproape 5% cu piatră cubică și restul nu erau pavate.
Bucureștenii, victimele molimei
Istoricii vorbesc și despre febra tifoidă care între 1875 și 1878 a ucis mulți locuitori într-un oraș cu un aflux tot mai mare de țărani ruinați și muncitori străini. Sursa bolii era calitatea apei de băut.
„În 1875, o saca cu apă costa 50 de bani și aproape nu exista stradă în București pe care să nu se audă sacagii strigând: Apă!Apă! Haap!“, a scris și Constantin Bacalbașa în volumul său „Bucureștii de altădată“.
(sacagiu)
La fiecare sfârșit de săptămână aveau loc parastase pentru sufletele morților și se făceau pomeni și împărțire de apă la oamenii săraci și chiar la cei cu stare dacă cereau, a notat și Gheorge Parusi. De altfel, în cartea sa „Cronologia Bucureștilor“ povestește despre demararea lucrărilor de construire a filtrelor de apă de la Arcuda.
Lucrările inițiale de la Uzina Arcuda începuseră în anul 1882, dar vor exista mai multe etape de modernizare, potrivit documentelor referitoare la alimentarea cu apă şi construirea sistemului de canalizare în Bucureşti.
Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris
Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski
Gheorghe Manu a fost cel care a propus Consiliului realizarea unei rețele moderne de alimentare cu apă a orașului. Lucrările vor fi întrerupte între 1877 și 1878, iar până în 1879 fuseseră deja instalați peste zece kilometri.
Planul Bucureștiului, în culori
Din „Cronologia Bucureștilor “ mai aflăm că la 1875, Dimitrie Papazoglu publică un plan cu cinci planșe câte una pentru fiecare sector al orașul: roșu, galben, albastru, verde și negru. Sunt indicate bisericile, principalele clădiri, proprietăți și vile.
Tot atunci începe să funcționeze Biroul Statistic al Primăriei Capitalei care în următorii ani va desființat, apoi reînființat și abia din 1919 va deveni permanent.
Se va încuraja și construcția de locuințe în București prin obținerea unor dobânzi mici. Acest lucru a fost posibil în urma creării Societății de Credit Urban București care va fi formată din marii prorietari de imobile și care vor primi sprijinul statului.
Pe timpul mandatului său este consemnată de istorici, pe strada Clemenței, actuala C.A. Rosetti, este dat în folosință primul local de școală construit de municipalitate.
„Pe locul bălții din care altădată izvora Bucureștioara, afluent al Dâmboviței secat de mai mulți ani, începe să fie amenajată Grădina Icoanei. În apropiere librarul Ioanid avea o grădină și o livadă de unde se puteau procura puieți“, mai povestesc istoricii.
În al doilea an de mandat al generalului Gheorghe Manu, la intrarea în Cișmigiu de pe Bulevardul Elisabeta este instalat unul dintre primele chioșcuri de ziare, la inițiativa jurnalistului Nae Bassarabescu. Primul fusese așezat între Podul Mogoșoaiei și Bulevardul Academiei.
Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite
de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi
Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în
dragoste.
Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.
Pe bucuresti.adevarul.ro v-am arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.
Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.
Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.
Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.
Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.
Se încarcă comentariile...
