Bucureşti: Inutilul Muzeu al Municipiului Bucureşti

Ziarele „Adevărul“ şi „Adevărul de Seară“ încep, de astăzi, o campanie de atenţionare şi de „curăţare“ a muzeelor de responsabilii care ani la rând doar au ocupat funcţii de conducere în aceste instituţii de cultură.

Instituţia în care vizitatorii ar trebui să descopere în cel mai atractiv mod istoria capitalei României, Muzeul Municipal Bucureşti, este ca şi inexistent.

Doar câteva zeci de vizitatori trec zilnic, în medie, pragul Muzeului Capitalei, în timp ce 10.000 de oameni sunt aşteptaţi în fiecare zi la Noul Muzeu Acropole din Atena.

Din cauza lipsei de iniţiativă, a proiectelor de atragere a vizitatorilor şi a finanţărilor europene, Bucureştiul a rămas, la capitolul muzee, una dintre cele mai „împăiate“ capitale ale Europei. Iar Muzeul Municipal Bucureşti (MMB) este în topul exemplelor proaste.

Preferăm demolarea patrimoniului

Recent întors de la unul dintre cele mai mari evenimente culturale din lume, inaugurarea Noului Muzeu Acropole din Atena, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, spune că, în prezent, suntem la stadiul de pedagogie.
 
„Noi nu conştientizăm colectiv, ca şi grecii, cât de important este patrimoniul. Promovarea acestuia şi nu distrugerea, aşa cum fac autorităţile locale acum, este cheia succesului metropolelor, mai ales pe timp de criză“, a explicat ministrul Paleologu.

El a adăugat că bucureştenii n-au de ce să se simtă mai prejos decât atenienii la capitolul patrimoniu, pentru că „avem şi noi vestigiile noastre“. „Este, totuşi, o diferenţă ca de la cer la pământ în ceea ce priveşte capacitatea grecilor de a-şi promova istoria şi de a contribui astfel cu 20% la PIB, faţă de români, care duc o mare lipsă de viziune asupra oraşului“, a mai spus Theodor Paleologu.

„Trebuie regândit întreg muzeul“

Preşedintele Comisiei de Cultură, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), Mihai Voicu, a confirmat că situaţia Muzeului Capitalei este la „pământ“. „Tocmai de aceea trebuie regândit întreg muzeul, iar noi ne-am gândit să urmăm modelul Muzeului Brukenthal din Sibiu“, a declarat Voicu.

Deşi nu are nicio idee despre cât ar costa „regândirea“, nici de unde ar putea veni banii, el a adăugat că i-a contactat telefonic pe cei care au schimbat Brukenthalul şi că a primit asigurări că vor veni în august să evalueze Muzeul Municipal Bucureşti. În afara preferinţei deja exprimate, Mihai Voicu a mai spus că se va organiza o licitaţie, „mai ales că cei de la MMB au anul acesta un buget ca-n vremurile bune“.

Plan: să dispară singurul venit
 
Indiferent de schimbarea la faţă a muzeului situat în Piaţa Universităţii, consilierii municipali pregătesc în toamnă o hotărâre de consiliu, prin care şcolarii să aibă acces gratuit la Muzeul Capitalei. Astfel, se vor pierde şi cei 1.000 de euro obţinuţi lunar, potrivit lui Voicu, din biletele vândute. „Şi aşa suma nu este mare lucru“, a conchis preşedintele Comisiei de Cultură.
 
În replică, directorul MMB, Ionel Ioniţă, care ocupă această funcţie de 13 ani, a spus că instituţia ar avea nevoie de un buget anual de aproape 50 de ori mai mare decât cel actual, de 2, 3 miliarde de lei vechi.

Cu toate acestea, el a precizat că este mulţumit de activitatea muzeului. Aprecierea vine însă direct de la preşedintele Voicu, care, la întrebarea „ce exponat v-a impresionat în Muzeul Bucureşti“, a răspuns „n-aş putea să vă spun exact, însă clădirea este fabuloasă“. 

Intrare mai scumpă decât la Noul Muzeu Acropole

Un bilet de vizitare a Muzeului Municipal Bucureşti costă 6 lei, cu aproape 2 lei mai scump decât cel de la Noul Muzeu Acropole, inaugurat weekendul trecut la Atena.

Exponatele oferite în schimbul acestor bani de către cele două instituţii de cultură sunt însă de necomparat. În timp ce grecii expun vestigii care datează de sute de ani înainte de Hristos, noi ne lăudăm cu arhive de valoare la care publicul nu are acces, precum şi un candelabru de secol XIX, văzut doar de directorul MMB, Ionel Ioniţă, pentru că se află în biroul lui.

O altă diferenţă esenţială între cele două muzee este implicarea şi capacitatea de a convinge sursele de finanţare să contribuie la popularizarea acestora.

Astfel, în timp ce directorul Noului Muzeu Acropole, Dimitrios Pandermalis, culege roadele unei munci de zi şi noapte în instituţia pe care o conduce, directorul Muzeului Bucureşti, Ionel Ioniţă, încă mai explică de ce mulţi bucureşteni nici nu ştiu de existenţa acestuia.