Monumentele istorice, îngropate în beton şi sticlă

"Ar trebui mai multă grijă la contextul în care se amplasează o clădire modernă. Investitorul este cel care plăteşte realizarea unui plan urbanistic zonal şi dacă vrea şapte etaje mai mult

"Ar trebui mai multă grijă la contextul în care se amplasează o clădire modernă. Investitorul este cel care plăteşte realizarea unui plan urbanistic zonal şi dacă vrea şapte etaje mai mult decât e prevăzut în strategia generală, îl obţine", ne-a declarat Vera Marin, arhitect, profesor la Universitatea de Arhitectură. În acest fel, nu mai poate fi păstrată armonia oraşului. Turnul Bancorex acoperă clădirea Palatului CEC. Un alt turn e aproape gata, acoperind Biserica Armenească. În pregătire este un alt turn, lângă Catedrala Sf. Iosif. Sunt doar trei proiecte, toate în centrul Bucureştiului. Lucrări legale, pentru unele s-a ajuns chiar la tribunal. Ele influenţează structura oraşului şi pe locuitorii acestuia. Imaginea oraşului se decide în spatele uşilor închise. Totul se rezumă la comisiile de avizare. şi la preţul obţinut pentru afacere. Specialiştii imobiliari susţin că în ultimii ani preţul pe metru pătrat de teren în centru aproape că s-a triplat. "În zona Armenească, acum un metru pătrat de teren ajunge la 1.200 euro, în Berthelot ajunge la 1.500 euro, iar pe Calea Victoriei la 1.800 euro pentru un metru pătrat", ne-a declarat Lucian Răcaru, directorul Centrului Imobiliar Român. Edilii au ales ca o clădire din 1900 să fie vecină cu una mai tânără cu 90 de ani. Cu siguranţă, arhitectul francez Paul Gottereau nu s-ar fi gândit că opera sa se va învecina cu o construcţie de birouri, cu faţadă din sticlă şi granit. Biserica Armenească s-a ridicat pe ruinele unei biserici moldoveneşti. După 142 de ani, în 1960, biserica şi-a pierdut icoanele şi podoabele interioare, după ce a fost desfiinţată ca lăcaş de autorităţile comuniste. A fost în pericol de prăbuşire când, în 2001, se lucra la fundaţia noii clădiri de birouri. Stilul romanic, combinat cu elemente gotice, al Catedralei Sf. Iosif se va învecina cu o clădire placată cu calcar crem-albicios şi cu sticlă verde.