Venirea Regelui muzicii pop în România, în anii 1992 şi 1996, a marcat vieţile a milioane de oameni. Unii dintre cei care au fost în prejma lui Michael Jackson povestesc acum experienţele trăite în urmă cu mai bine de un deceniu.
Vestea morţii lui Michael Jackson a zguduit lumea. Românii au aflat la prima oră, de la radio, televiziuni, de pe Internet sau de la rude ori prieteni că Regele muzicii pop a decedat.
Cei care resimt cel mai puternic dispariţia starului american sunt fanii. „L-am iubit ca o admiratoare înrăită. La şcoală faceam schimb de poze, postere, insigne cu el. Aveam toţi pereţii camerei tapetaţi cu postere, am toate albumele lui şi cărţi biografice. Ştiam că are mari probleme de sănătate, dar nu mă aşteptam să moară aşa tânăr, la doar 50 de ani“, a comentat EnglSin, pe forumul educaţional SEI.
Locul de joacă sponsorizat de Michael, în paragină
La prima venire în România, în 1992, Michael Jackson a inaugurat înaintea megaconcertului un loc de joacă pentru un centru de plasament de pe Bulevardul Alexandru Averescu, din sectorul 1.
Deşi Leagănul „Sfânta Ecaterina” a fost desfiinţat în 2003, în locul său fiind inaugurate o clădire pentru recuperarea copiilor cu handicap şi un sediu al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din sectorul 1, locul de joacă a rămas. Copiii de la actuala instituţie şi de la o grădiniţă particulară din vecinătate încă vin aici să se joace.
Iliescu i-a luat-o înainte la tăierea panglicii
Sanda Gancevici, şefa servicilor de evaluare a copiilor, era în 1992 directoarea centrului de plasament. „A fost o nebunie când a venit Michael la inaugurarea locului de joacă. Erau în jur de 300 de copii din centru şi alte câteva sute stăteau agăţaţi pe gardurile instituţiei. Erau toţi curioşi să îl vadă”, povesteşte femeia.
Ea a adăugat că Michael era foarte modest, nu vorbea foarte mult şi că a fost foarte emoţionat pe toată durata vizitei. Gancevici a mai povestit şi o întâmplare amuzantă de la acea vizită. „El trebuia să inaugureze locul de joacă prin tăierea unei panglici.
Această scenă trebuia să apară şi într-unul dintre videoclipurile sale, dar Ion Iliescu, care a fost prezent şi el la eveniment, i-a luat-o înainte. Nu ştiu de unde a făcut fostul preşedinte rost de o foarfecă, dar cert este că el a a tăiat panglica în locul artistului”, îşi aminteşte, amuzată, Sanda Gancevici.
Primul fan club, la Tulcea
Mihai Baciu este tulceanul care a înfiinţat primul fan club Michael Jackson din România. „Eram un foarte mare adminrator al lui. Am în jur de 50 de cărţi despre el, multe reviste din străinătate şi un album original cu semnătura lui, din 1967”, susţine Mihai.
Admiratorul împreună cu ceilalţi membrii ai fan clubului au publicat o revistă despre artist, care se numea Michael Jackson şi care a fost vândută în Tulcea. Mai mult, în 1994, au organizat la Tulcea un festival dedicat Regelui muzicii pop, unde au debutat Lili Sandu şi formaţia Body and Soul.
Peste doi ani, Mihai a avut şansa să se întâlnească cu idolul său pentru zece minute. Deşi, ulterior, au fost înfiinţate mai multe fan cluburi în toată ţara, majoritatea s-au desfiinţat la sfârşitul anilor 90.
Alice, cea care i-a înmânat un cadou lui Michael, a avut o premoniţie
Mezina familiei Gancevici, Alice, l-a întâlnit pe starul pop în 1992. Atunci avea cinci ani şi ocazia s-a ivit pentru că mama ei, Sanda, lucra la Leagănul „Sfânta Ecaterina”. „Eram foarte emoţionată. Am fost aleasă să îi înmânez un album cu toţi copiii de la centru, deoarece eram singura care vorbea engleză. Aveam doar cinci ani la vremea respectivă, dar fusesem mai bine de un an în America şi înţelegeam bine limba”, spune fata, acum în vârstă de 22 de ani.
Despre artist, tânăra îşi aminteşte că era foarte drăguţ cu copiii. „Când a ajuns la centru, toţii i-am cântat melodia „Heal the world”. Ne învăţaseră versurile nişte englezi de la o organizaţie. A fost foarte plăcut impresionat şi s-a comportat foarte frumos cu noi”, povesteşte Alice.
Tânăra mai spune că a avut un vis azi-noapte care are legătură cu tragicul eveniment. „Am visat o fetiţă de la centru, Adela, care seamănă la faţă cu artistul. O ştiu de când era mică şi îmi este foarte dragă. Ciudat este că era îmbrăcată ca el şi umbla de mână cu una dintre infirmiere”, a conchis Alice.






















* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza