Masterandă în bilogie medicală: „Nu mi-e ruşine să fiu ospătăriţă!“

Irina Gioroc a terminat Facultatea de Biologie, dar nu-şi găseşte un post în domeniu, aşa că este nevoită să servească clienţii unui local din Bucureşti. Tânăra îşi face acum masterul în speranţa că până la urmă îşi va găsi un post la un laborator. Irina şi-a cam pierdut speranţa după ce a mers din uşă în uşă şi a primit un singur răspuns: “Nu ai experienţă!”

Chiar dacă ştiu carte şi au o diplomă de licenţă, tinerii bucureşteni trebuie să renunţe la orgolii şi să se angajeze chelneri, casieri sau agenţi de vânzări.

Irina Gioroc are o diplomă în biologie. Pentru că nu voia să ceară bani părinţilor pentru cheltuielile de zi cu zi, tânăra s-a angajat, încă din primii ani de studenţie, pe postul promoter. Mai târziu a lucrat într-un call-center, spunându-şi că trebuie să înveţe să se descurce singură. După ce a terminat facultatea a început cursa pentru un post de biolog. A încercat de nenumărare ori să se angajeze, dar speranţele ei s-au năruit puţin câte puţin în urma interviurilor.

“Cioc, cioc, aveţi nevoie de mine?”
Tinerii se obişnuiesc greu cu ideea că un bucătar nu foarte şcolit îşi găseşte mai uşor de lucru ca un inginer. În prima fază încearcă, bat din uşă în uşă, speră că anii de studiu nu au fost în zadar. Şi Irina a trecut prin tot acest calvar. A mers la Direcţia de Sănătate Pubică pentru a afla dacă există un loc liber pentru ea şi care sunt, mai exact, condiţiile de angajare.

“Mi-au zis că-mi trebuie aviz de liberă practică, care se eliberează după şase luni de lucru cu carte de muncă, pe postul de biolog. Avizul nu aveam cum să-l iau pentru că nimeni nu mă angaja fără experienţă. Eram ceva de genul: cioc, cioc, aveţi nevoie de mine”, a spus bucureşteanca. Şi-a încercat norocul şi la cabinetele private. Acolo însă avea parte de altă surpriză. “Îmi spuneau: n-ai liberă practică, nu te putem ajuta, nu vrei un post de secretară”,  a adăugat tânăra.

De trei luni, Irina serveşte la mese
În prezent este masterandă, studiază biologia medicală. A reuşit să obţină la examene numai note de 10, dar, din păcate, nu are acces într-un laborator medical. Singurul loc unde poate munci ca să-şi câştige existenţa este la terasa unui restaurant. „De trei luni lucrez aici, servesc la mese. Nu am altă soluţie, trebuie să trăiesc, am nevoie de bani. Toată vara am câştigat vreo 4.500 de lei”, a spus Irina. A adăugat cu tristeţe că nu mai are nicio speranţă pentru o carieră în România.

Dacă lucrezi pe timpul facultăţii este un semn bun
Eduard Ezeanu, consilier în carieră, spune că absolvenţii de facultate au probleme cu ocuparea unui loc de muncă pe domeniul studiat pentru că nu există o corelaţie foarte bună între ceea ce se studiază şi ofertele de pe piaţă. În plus, consilierul spune că educaţia românească nu este de cea mai bună calitate şi atunci angajatorii pun prea puţin preţ pe studii, preferând angajaţi cu personalitate, cu bune abilităţi de comunicare. „Este recomandat să se lucreze şi în timpul facultăţii pentru că ei aşa îşi dezvoltă abilităţile. Pot lucra pe posturi part-time, pot colabora pe bază de proiect sau pot face voluntariat. Dacă lucrezi în facultate este un semn bun”, a spus consilierul în carieră.

De asemenea, sfătuieşte absolvenţii de faculatate să aplice pentru posturi unde se cere experienţă şi să caute strategii pentru a demonstra potenţialul. Dacă nu găsesc un loc de muncă pot lucra şi pe post de chelneri sau operatori de call-center, însă nu trebuie să scape niciodată din vizor ofertele de joburi pe domeniul lor şi în permanenţă să caute oportunităţi.

Studenţii nu fac faţă costurilor universităţii
De la taxele pentru eliberarea unui act de la secretariat, până la cele de a merge la bibliotecă pe care le percep unele universităţi, viaţa studentului român este din ce în ce mai costisitoare. Ceea ce-i împovărează cel mai mult sunt taxele de studiu, după cum au arătat 70% dintre studenţi, într-un studiu realizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România pentru anul trecut. De altfel, cuantumul foarte mic al burselor îi împinge pe tot mai mulţi să se angajeze, iar în Bucureşti, majoritatea studenţilor au venituri lunare între 300 şi 500 de lei. În jur de 20% dintre studenţii din Capitală se întreţin din salariu. (Andreea Archip)