Mari seisme: De ce este Bucureştiul oraşul cel mai afectat de cutremure?

Bucureştiul este capitala europeană cel mai prost aşezată din punct de vedere geografic, susţin istoricii şi specialiştii. Secole întregi, localnicii au avut probleme din cauza inundaţiilor provocate de Dâmboviţa, a incendiilor care se întindeau foarte rapid, dar şi a cutremurelor. Din păcate, deşi de celelalte calamităţi am scăpat, pe măsura trecerii anilor, seismele fac din ce în ce mai multe victime.

Citește și: Cutremurele care au lovit România

Un oraş cu o aşezare nefericită şi permanent pândit de cutremure, cu clădiri şubrede şi lipsit de o o strategie viabilă privind gestionarea panicii în caz de seism. Aşa caracterizează specialiştii în seismologie Bucureştiul.

La toate cutremurele majore care s-au înregistrat în România în ultimele secole, precum cele din 1681, 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977, dintre toate zonele ţării, cele mai mari pagube şi cele mai multe victime s-au înregistrat în Capitală. Explicaţia este, în primul rând, geografică.

„Capitala nu dispune de munţi sau dealuri care să reducă trepidaţiile, iar pământul pe care a fost construit Bucureştiul este unul cu aluviuni care transmit undele mai departe”, a explicat şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, colonel dr. ing. Stelian Duduş

„Zona Bucureştiului este străbătută de apele Dâmboviţei şi este nisipoasă, argiloasă şi cu o pânză freatică la suprafaţă, ceea ce o face instabilă la mişcările tectonice. Cutremurele vrâncene sunt amplificate de structura elastică şi neomogenă a solului”, explică şi Victorin Toader, directorul Institutului Român de Seismologie Aplicată.

Zone expuse 

Zonele Militari, Pantelimon şi Balta Albă sunt cele mai instabile din Capitală în cazul unui cutremur, susţin unii specialişti.

„Indiferent de zonă, este important dacă proiectanţii şi constructorii au respectat normele aflate în vigoare. Studiul geologic este obligatoriu la proiectarea clădirii deoarece structura solului în Bucureşti este neomogenă, cu pânze freatice între care se intercalează straturi de nisip, argilă şi pietriş. Astfel, un imobil vechi aflat pe Bulevardul Magheru (zona considerată mai sigură) poate înregistra avarii mai mari faţă de o casă nou construită în Balta Albă. Aşadar, contează mai mult clădirea în care locuieşti, înveţi sau ai locul de muncă, decât « calitatea » seismică a zonei”, a ţinut să precizeze Victorin Toader.

Nu de aceeaşi părere este Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP):

„Nu există un loc mai bun ca altul în Bucureşti din punct de vedere al siguranţei seismice. Când se proiectează o casă, trebuie să se ţină seama de rezistenţă. Constructorul trebuie să caute o perioadă fundamentală de vibraţii a structurii. Aceasta trebuie să fie diferită de cea a terenului, pentru a evita rezonanţa dintre teren şi structură”, explică Mărmureanu. 

Dacă în cazul clădirilor vechi, rezistenţa acestora îşi va spune cuvântul la viitorul cutremur major, în cazul celor care noi, inspectorii ISU Bucureşti susţin că încearcă să se asigure dispun de măsurile de prevenire şi limitare a efectelor unui seism puternic.

Mai mult, asiguratorii sunt tot mai pretenţioşi când vine vorba de sumele de asigurare pentru o construcţie nouă care trebuie să aibă prevăzute chestiunile de siguranţă.

Cum stăpânim panica?

Generalul Aurel Udor a condus de opt ani Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, timp în care Capitala a fost ferită de un seism devastator.El a trăit însă această experienţă, la începutul carierei sale, în 1977, pe când era comandantul unui pluton format din 20 de pompieri care au căutat supravieţuitori la cutremurul de acum 34 de ani.

După experienţa din 1977, generalul vorbeşte despre măsurile de urgenţă care ar trebui luate în cazul unui cutremur de mare intensitate când prima reacţie va fi panica, cea care provoacă la fel de mari tragedii ca un seism.

Blocaţi Centrul!

Haosul pune stăpânire şi pe cei aflaţi în trafic, pe străzile Bucureştiului.

„Dacă în 1977, numărul maşinilor era sub 10% cât este acum şi tot a fost haos, imaginaţi-vă ce s-ar putea întâmpla acum când şi într-o zi normală se circulă greu!?”, se întreabă generalul.

El este de părere că ar trebui instituită o regulă generală. „Cel puţin în centru ar trebui asigurat un perimetru pe unde, în astfel de situaţii, traficul să fie oprit, şi să se facă loc doar maşinilor de intervenţie. Este vorba de locurile unde se află clădiri vechi, de la Piaţa Victoriei la Unirii, Eroilor, Mihai Bravu”, este de părere Aurel Udor.

Echipe de voluntari salvatori

Un rol important îl au şi echipele de voluntari existând câteva ONG-uri de acest fel, dar se poate apela şi la studenţi, care să ajute forţele de salvare precum şi la amenajarea adăposturilor şi la gestonarea proviziilor, mai spune Udor.

Pentru a preveni panica, şi copiii pot învăţa la şcoală cum se pot apăra în cazul unui seism, crede generalul. „În Japonia am văzut o platformă cu arcuri care se mişca haotic. Începea ca o joacă, dar copiii ştiau să se bage sub băncuţe ca să se adăpostească”, explică generalul.

Lecţii de la cutremurele altora

„În această perioadă au fost mai multe comentarii/reportaje despre dezastrul din Noua Zeelandă. Din aceste situaţii trebuie învăţat că panica poate fi diminuată printr-o informare corectă şi că trebuie să construim mai bine. Trebuie să urmărim modul în care au recţionat oamenii şi să ne întrebăm ce am face noi într-o situaţie similară, de ce au căzut atâtea clădiri şi care ar fi cel mai sigur loc în apartamentul/casa în care locuim.

Vor rezista pasarelele/podurile care au început să se construiască în Bucureşti la un seism de 7,4 grade pe scara Richter? În general, acestea se testează la o sarcină verticală, deci este normal sa ne întrebăm dacă vor rezista la o mişcare trasversală dată de unda seismica S. În imaginile provenite din Noua Zeelandă sau Chile aceste bretele de autostradă nu au rezistat”, spune Victorin Toader, director IRSA.

Serviciu de avertizare seismică

„Capitala ar trebui sa aiba un serviciu de avertizare seismică aşa cum are în perioada de iarna unul de dezăpezire. Un sistem de acest gen există în Ciudad de México şi nu generează panică deoarece populaţia este educată în acest sens.

De asemenea, legislatia ar trebui să fie clara în ceea ce priveşte dotarea clădirilor mai înalte de 10 etaje cu un sitem de monitorizare a vibraţiilor. Astfel de sisteme sunt obligatorii în ale ţări cu seismicitate ridicată”, explică Toader.

Dezbatere:

Ai fi de acord cu înfiinţarea unui serviciu de avertizare seismică la nivelul Capitalei?

Articol ilustrat cu sprijinul Muzeului Național al Pompierilor București și Revista Pompierilor

MARI DEZASTRE

Săptămâna trecută, reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

Luni, pe bucuresti.adevarul.ro, ați putut vedea fotografii publicate în premieră cu Bucureştiul acoperit de troiene de 5 metri în iarna lui '54.

Marți, reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat imagini șocante și ce distrugeri au provocat bombardamentele din '44 asupra Capitalei.

Miercuri, ați putut citi cum a izbucnit cel mai mare incendiu care a distrus peste 2000 de case din Bucureşti .

Joi, v-am prezentat cum a fost ultima mare revărsare a Dâmboviţei: Bucureştiul, acoperit cu apă de trei metri!

Vinerii, aţi aflat cum ciuma lui Caragea "secera" 300 de bucureşteni pe zi

Sâmbătă, v-am povestit despre pǎţaniile boierului Perticari, primul bucureştean pedepsit pentru spiritism

Duminică, v-am descris cum erau pedepsiți în trecut cei care au bârfit şi au minţit

ISTORII DE AMOR

în urmă cu două săptămâni aţi putut citi pe bucuresti.adevarul.ro cele mai savuroase ISTORII DE AMOR din „Micul Paris”.

Luni, reporterii „Adevărul de Seară” v-au prezentat cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura romană.

Marţi, peste 13.000 de cititori au citit pe bucuresti.adevarul.ro despre amantele regilor României.

Miercuri au fost prezentate bordelurile din Bucureştiul interbelic.

Joi aţi putut afla povestea Miţei Biciclista, cea mai celebră damă de consumaţie a Bucureştiului.

Vineri aţi putut citi despre viaţa sentimentală tumultoasă a crailor de altădată.

Sâmbătă, reporterii „Adevărul de Seară” v-au prezentat povestea de dragoste dintre compozitorul George Enescu şi soţia sa, Maria, care şi-a turnat acid pe faţă de dorul lui şi al lui Nae Ionescu.

Duminică, cititorii care au intrat pe bucuresti.adevarul.ro au putut afla câteva dintre cele mai spectaculoase cazuri de sinucideri din dragoste, din rândul scriitorilor români.