Marea Anvelopare: Bucureştiul intră în reabilitare termică, cu lucrări făcute de mântuială şi fără expertize de risc seismic

Ingineri, arhitecți și specialiști în construcții spun că izolarea termică a blocurilor din Capitală este o idee bună, doar că lucrările se fac, de cele mai multe ori, de mântuială. Frenezia anvelopării blocurilor din Bucureşti a luat amploare odată cu schimbarea garniturii de primari la sectoare.

Efervescenţa edililor locali faţă de această activitate este stimulată şi de Directiva Europeană potrivit căreia, până în 2020,  România trebuie să sporească eficienţa energetică a clădirilor, adică să reducă pierderile de căldură, să scadă costurile de întreținere pentru încălzire și apă caldă cu circa 40% și să contribuie în acest fel la protecţia mediului.  

Anvelopare cu materiale ieftine

În doar câteva săptămâni, blocul A11 de pe Bulevardul Theodor Pallady, din sectorul 3 al Capitalei, de exemplu,  un imobil compus din zece etaje şi şase scări, a fost îmbrăcat în polistiren, tencuit şi vopsit. Ferestrele clasice au fost înlocuite cu geamuri termopan, terasa izolată, la fel şi subsolul. Acolo unde nu au avut bucăţi de polistiren mai gros, muncitorii le-au înlocuit cu unele mai subţiri, au pus mai multă spumă poliuretanică şi au aşezat deasupra un strat mai consistent de tencuială. Lucrările s-au desfăşurat în viteză. La final, nimeni nu s-a urcat pe schele pentru a face recepţia calitativă a construcţiei.   

Experţii în construcţii susţin că, de multe ori,  calitatea materialelor folosite la anveloparea blocurilor din Bucureşti, ca şi modul de execuţie lasă de dorit.  Președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții, Claudiu Georgescu, explică de ce „scârțâie‟ termoizolarea  blocurilor din Capitală. „În primul rând, trebuie subliniat faptul că UE a stabilit ca termenul-limită pentru reabilitarea termică a clădirilor ineficiente energetic să fie anul 2020 . La noi se va întinde pe mai mult timp, în condițiile în care ritmul în care se lucrează este foarte încet‟, a spus Georgescu. Mai mult, el susține că materiale folosite pentru anveloparea fațadelor imobilelor trebuie să aibă certificate de performanță, conform normelor europene. „Nu toate firmele contractate de primării au asemenea documente, ca atare nu toate materialele sunt bune. Drept urmare, mai multe asociații de proprietari au făcut reclamații referitoare la calitatea îndoielnică a materialelor. Printre locatari se aflau oameni cunoscători, care lucrează în domeniu. Ei și-au dat seama‟, spune Georgescu.

„Mai multe asociații de proprietari au făcut reclamații referitoare la calitatea îndoielnică a materialelor‟, Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții.

Specialistul adaugă că proprietarii, adică beneficiarii finali ai termoizolării, au fost excluși din programele derulate de administrațiile locale, ceea ce nu a făcut decât să stârnească nemulțumire. „Pentru că licitațiile organizate de primării au fost câștigate de firmele care au cerut mai puțini bani, nici calitatea materialelor nu este excepțională‟, a lămurit specialistul. În plus, nici la capitolul control nu stăm mai bine, pentru că recepția finală este realizată tot de administrația locală. Potrivit legislației, verificările pe parcursul lucrărilor sunt realizate de un diriginte de șantier, care ar trebui să fie o parte neutră: „Acest inginer are alocate câte 10-20 de lucrări, nu are timp să le supravegheze pe toate îndeaproape, așa că se strecoară diverse erori‟. Georgescu mai spune că și angajații Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) ar trebui să verifice lucrările, dar aceștia spun că nu au suficient personal.

Riscul de distrugere este ridicat

O altă problemă a termoizolării a fost semnalată de Marin Cruțescu, directorul general al firmei de materiale de construcții Amvic. Specialistul susține că, pentru anvelopare, nu se folosesc grile de ventilație potrivite. Acestea ar trebui să fi montate la ferestre și să asigure o bună oxigenare a încăperilor. Mai mult, expertul afirmă că polistirenul folosit în Capitală nu este suficient de rezistent. „La o presiune a vântului care bate cu 100 de kilometri pe oră, sunt șanse mari ca polistirenul să se desprindă de pe fațada imobilului și să se prăbușească pe oameni‟, a lămurit Cruțescu. El a subliniat că, în București, se poate întâmpla ca vântul să bată cu această viteză, mai ales printre blocuri, unde se formează curenţi de aer.

„Primăria ar fi trebuit să înlocuiască țevile fisurate cu unele noi, de calitate‟, Marin Cruțescu, directorul general Amvic.

În plus, simpla anvelopare nu rezolvă toată problema pierderii de energie. „Primăria ar fi trebuit să înlocuiască țevile fisurate cu unele noi, de calitate. Totodată, și locatarii trebuie să facă economie, să folosească becuri și electrocasnice economice‟. Cruțescu a consideră că nu este normal ca recepția să fie efectuată tot de organele locale: „Controlul final trebuie făcut de o parte neutră, separată de cei implicați. De exemplu, în Germania sau Franța, Inspectoratul de Stat în Construcţii este o instituție particulară. Așa se face treabă".  

La rândul lor, arhitecţii sunt de părere că după reabilitarea blocurilor oraşul nu câştigă la capitolul estetică. Mircea Ochinciuc, președintele Ordinul Arhitecților din România (OAR) București, menţionează că derapajele arhitecturale sunt cauzate de faptul că paleta de culori și designul au fost alese de reprezentanții primăriei sau de asociația de proprietari după bunul plac, fără să existe vreo reglementare în acest sens.

Situația anvelopării pe sectoare:

Sector 1

Termoizolate  347

În curs de anvelopare  190

În plan 200-250

Sector 2

Termoizolate   174

În curs de anvelopare  94

În plan 1243

Sector 3

Termoizolate  61

În curs de anvelopare  93

În plan  150

Sector 4

Termoizolate 56

În curs de anvelopare 40

În plan 0

Sector 5

Termoizolate  125

În curs de anvelopare  253

În plan

Sector 6

Termoizolate 149

În curs de anvelopare 97

În plan 27

De unde vin banii de reabilitare

Primele blocuri au fost reabilitate în Bucureşti în 2009. Iniţial, asociaţiile de proprietari trebuiau să acopere 20% din suma necesară pentru desfăşurarea lucrărilor. Acum, edilii locali au decis că această anvelopare se va face gratuit pentru proprietari.

În sectorul 1, primăria a plătit până acum  585 de milioane de lei (130 de milioane de euro), pentru anvelopare bani din bugetul local și dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană pentru Investiții (BEI).  Primăria sectorului 2 a suportat jumătate din costuri, în timp ce restul a fost asigurat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.  

În acest an, în sectorul 3,  a fost alocată suma de 213 milioane de lei, aceasta fiind suportată în totalitate de instituția administrativă.  În sectorul 4, investiția, în cuantum de 270 de milioane de lei (60 milioane de euro), este suportată în totalitate de primărie, pe următorii 4 ani. Și în sectorul 5 finanțarea se face exclusiv din bugetul local, însă reprezentanții primăriei nu au informat despre ce sumă este vorba. În sectorul 6, investiția de circa 490 de milioane de lei provine din bugetul local, BEI și MDRT.

Fără expertiză de risc seismic în sectorul 4

Toate primăriile de sector au organizat licitații publice prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice, în urma cărora a fost desemnată o firmă câștigătoare. Înainte de reabilitare termică, în toate sectoarele mai puţin sectorul 4 se realizează expertize tehnice de risc seismic. Firmele care fac anvelopare oferă trei ani de garanţie a lucrărilor, în sectorul 2 garanţia este de cinci ani.  

Noi reglementări UE

Pe 19 septembrie 2012, Comisia Europeană a adoptat noi reglementări în materie de izolare termică a clădirilor. Astfel, lucrările vor fi finanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, condiţia fiind însă ca în program să fie incluse blocuri în care locuiesc persoane defavorizate şi familii cu venituri reduse, iar proprietarii să contribuie cu minimum 10% din sumă.

Blocurile eligibile trebuie să fi fost construite în intervalul 1950-1990, în municipiile reşedinţă de judeţ şi în Capitală. Proiectul va beneficia de un buget total de 304 milioane euro, din care 150 milioane euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar 154 milioane euro reprezintă contibuţia naţională asigurată din bugetul de stat, bugetul autorităţilor locale şi, la solicitarea Comisiei Europene, contribuţii ale asociaţiilor de proprietari.