Locul deschiderii moştenirii

Domnul Nicolae Alexandrescu, din Bucureşti, cartier Drumul Taberei, sectorul 6, ne întreabă unde poate depune cererea pentru deschiderea moştenirii de pe urma tatălui său care a avut domiciliul

Domnul Nicolae Alexandrescu, din Bucureşti, cartier Drumul Taberei, sectorul 6, ne întreabă unde poate depune cererea pentru deschiderea moştenirii de pe urma tatălui său care a avut domiciliul în Bucureşti, dar a decedat într-o localitate dintr-un alt judeţ, unde locuia cu viză de reşedinţă la o soră a domniei sale.
Moştenirea se deschide, la data decesului persoanei decedate, la locul ultimului domiciliu al acesteia, termenul de opţiune succesorală fiind de 6 luni de la deces. Aşa cum prevede şi Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, procedura succesorală notarială se deschide, după caz, la cererea oricărei persoane interesate, a procurorului, precum şi a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoştinţă că moştenirea cuprinde bunuri imobile.
Dacă defunctul nu a avut ultimul domiciliu în ţară, procedura succesorală poate fi îndeplinită de un notar public din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care acesta a avut bunurile cele mai importante ca valoare.
Atunci când, într-o circumscripţie teritorială a unei judecătorii există mai multe birouri de notari publici, competenţa dezbaterii succesorale revine primului birou sesizat, cu obligaţia acestuia de a verifica în registrul de evidenţă a succesiunilor dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeaşi circumscripţie.
În legătură cu cealaltă problemă care vă interesează, domnule Nicolae Alexandrescu, legea prevede că în situaţia în care, persoanele venite la moştenire îşi contestă unii altora calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea masei succesorale şi la întinderea drepturilor ce li se cuvin, procedura succesorală se suspendă, soluţionarea cauzei fiind în asemenea caz de competenţa judecătoriei. Pe de altă parte, persoanele care se consideră vătămate în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor se pot adresa instanţei judecătoreşti în vederea anulării acestuia şi stabilirea drepturilor lor conform legii. Însă, până la anularea certificatului de moştenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.