„Legea Capitalei”, cu moţ în UE

Proiectul reformării administrative a Bucureştiului nu urmează niciun model european. Potrivit reprezentanţilor diplomatici ai Franţei, Austriei, Cehiei şi Spaniei la Bucureşti, metropolele europene funcţionează după un sistem diferit de cel propus în „Legea Capitalei”.

Parisul, Viena, Praga şi Barcelona, oraşe numite de primarul sectorului 6, Cristian Poteraş, drept modele pentru viitoarea lege a Municipiului Bucureşti, nu au nimic în comun cu iniţiativa legislativă de la noi.

Astfel, desfiinţarea consiliilor locale din primăriile de sector, centralizarea responsabilităţilor la Primăria Generală şi alegerea primarului de sector doar de către consilierii generali ar putea exista doar în Bucureşti.

Parizienii, la extrema cealaltă

La Paris, de pildă, există un consiliu general al oraşului şi consilii locale în cadrul fiecărui arondisment, echivalentul sectorului de la Bucureşti. Arondismentul respectiv are un buget propriu, aprobat de primăria sa. Mai mult, parizienii care locuiesc în acel sector îşi aleg consiliul local, membrii acestuia votând, la rândul lor, primarul de arondisment. De asemenea, primarul general este ales de ansamblul consilierilor celor 20 de arondismente.

Vienezii au consilii locale

Viena este împărţită în 23 de districte (sectoare), fiecare având câte un consiliu local cu maximum 60 de membri, numiţi consilieri ai districtului.
Bugetul Vienei este însă unitar, la fel ca în proiectul noii legi a Capitalei României. Astfel, banii se împart de la centru în funcţie de mărimea districtului, de numărul şi densitatea populaţiei, precum şi de numărul clădirilor existente sau aflate în curs de construcţie.

Sectoarele, la putere în Praga

O altă capitală care a fost dată ca model pentru „Legea Bucureştiului” este Praga. Cele 57 de sectoare autoadministrative ale celui mai important oraş din Cehia sunt administrate de câte un consiliul local, independent de consiliul general. Modelul ceh se apropie de cel bucureştean prin faptul că, în cadrul alegerilor locale, oamenii aleg un partid politic şi cel care câştigă alege edilii de sector.

Primar şi manageri

Barcelona, un alt mare oraş ale Europei, are puterea administrativă împărţită între  primarul general şi managerii de districte. Fiecare district funcţionează ca o primărie mai mică, care are în frunte un manager. În plus, fiecare district are un număr de 19-21 de consilieri. (A contribuit Mihai Mateaş).

Descentralizarea puterii

Majoritatea capitalelor europene aleg sisteme administrative prin care împart responsabilităţile, banii şi puterea de decizie. Mai mult, regionalizarea şi zonele metropolitane sunt o normalitate, spre deosebire de sistemul de la Bucureşti.