Istoricul celui mai mare pod din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ideea reorganizării circulaţiei în Capitală datează încă din perioada interbelică. O traversare a zonei Gării de Nord se află în proiectele arhitecţilor bucureşteni încă din anii ’30. În anii ’70 s-a construit Podul Grant, însă acesta nu rezolvat problemele fluidizării circulaţiei.

Studiile au avertizat că pasajul se blocheză

În 1998, autorităţile bucureştene primeau raportul Agenţiei Japoneze pentru Dezvoltare (JICA), centrat pe problemele de transport din Capitală. Japonezii sugerau Primăriei Capitalei să găsească o soluţie de traversare a zonei Basarab, pentru închiderea inelului central de circulaţie. S-a luat în calcul construirea unui pasaj suprateran între zona Titulescu şi Plevnei. În raport, japonezii sugerau edililor să rezolve problema semaforizării din zona Titulescu, bulevardul Cuza şi Banu Manta, pe motiv că străzile din acea zonă sunt înguste şi nu pot prelua traficul de pe pasaj.

Citiţi şi:

FOTOGALERIE Vezi în ce hal s-a circulat astăzi pe Pasajul Basarab, la o zi după inaugurare

Primul proiect al pasajului Basarab este făcut în mandatul de primar al lui Traian Băsescu, la începutul anului 2000, de firma Proiect Bucureşti. Lucrarea avea iniţial o lungime de aproximativ 1,2 kilometri, iar costurile erau estimate la 74 de milioane de euro. Proiectantul a primit de la Primărie pentru un milion de euro pentru studiul de fezabilitate.

În 2005, în mandatul lui Adriean Videanu, firmele Astaldi S.p.A. şi FCC Construccion au câştigat licitaţia, cu o soluţie nouă şi un proiect propriu. Pasajul avea să măsoare 1,9 kilometri, iar costurile erau estimate la peste 178 de milioane de euro şi podul era prelungit până peste Dâmboviţa, la Grozăveşti.

În 2008, Consiliul General al Capitalei majorează costurile de construcţie la 225 de milioane de euro pe motiv că exproprierile sunt prea scumpe.Valoarea finală a contractului ajunge, în 2011, la 255 de milioane de euro.



București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite